Educația reprezint� un factor cheie în dezvoltarea și susținerea unei societ�ți europene coezive și inclusive. Este vizibil tot mai mult c� prin facilitarea cooper�rii și a parteneriatelor între ț�rile europene, educația joac� un rol crucial în construirea unei Europe unite, capabile s� își p�streze relevanța internațional� și s� reziste în fața provoc�rilor create de schimb�rile geopolitice, tehnologice, demografice.

În anii 1980, Europa a început s�-și consolideze cooperarea educațional�, punând bazele pentru programele europene de succes pe care le vedem ast�zi, dintre care cel mai cunoscut este programul Erasmus. Aceste programe au un rol esențial în promovarea mobilit�ții, colabor�rii și schimbului de cunoștințe între ț�rile europene, contribuind la consolidarea identit�ții europene și la dezvoltarea competențelor necesare pentru o societate globalizat� și tehnologizat�.

Dac� ne referim la palierul identitar european, acesta a cunoscut un proces de evoluție complex și, în anumite momente, haotic. S-a confruntat cu provoc�ri majore atunci când s-a încercat definirea unei identit�ți europene comune. S� analiz�m un exemplu concret. În 2004, liderii UE au semnat Tratatul care instituia o Constituție pentru Europa. Aceast� inițiativ� avea scopul de a oferi o baz� legal� mai solid� și de a consolida integrarea european�, reflectând o viziune unificat� și comun� a valorilor și principiilor europene.

Totuși, referendumul privind Constituția European� din Franța și Olanda în 2005 a fost un eșec, cet�țenii respingând propunerea. Momentul 2005 a evidențiat cât de divizat� era opinia public� cu privire la integrarea european�, cât de mare era distanța dintre opinia elitelor politice și opinia cet�țenilor obișnuiți și a subliniat diferențele naționale în ceea ce privește suveranitatea, identitatea și autonomia decizional�; fenomene care zguduie și acum Uniunea, la aproape 20 de ani de la acel punct de cotitur�.  

Un proiect politic inovativ este acum portofoliul Comisarului European pentru Promovarea Modului de Viaț� European. Creat în 2019, în cadrul Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, postul a fost atribuit lui Margaritis Schinas, care a devenit și vicepreședinte al Comisiei. Denumirea portofoliului a generat controverse și discuții în rândurile observatorilor politici și societ�ții civile.

Idea de a veni cu o astfel de abordare a fost inclus� în programul politic al Ursulei von der Leyen pentru Comisia European� 2019-2024. Scopul general al acestui portofoliu era de a aborda teme legate de securitate, migrație, educație, cultur� și incluziune social�, reflectând o viziune cuprinz�toare cu privire la valorile și modul de via�� european.

Trebuie subliniat c�, în ultimii ani, conversația despre viitorul Uniunii Europene este tensionat� și adesea lipsit� de claritate. Respectiva conversație este marcat� de incertitudini, lipsa consensului și, uneori, chiar de fric� în abordarea problemelor majore. Liderii europeni ezit� s�-și asume riscuri politice și s� propun� soluții radicale, optând, în schimb, pentru compromisuri pe termen scurt. Conferința privind Viitorul Europei a fost gândit� ca un proiect ambițios.

Cu un obiectiv clar, a fost lansat� de Uniunea European� în 2021 pentru a implica cet�țenii în discuții și consult�ri pe scar� larg� despre direcția și viitorul UE. În ciuda entuziasmului inițial, au existat multe opinii critice potrivit c�rora dezbaterea nu a reușit s� se ridice la nivelul aștept�rilor, unele aspecte fiind considerate chiar un eșec.

Rezultatele finale au fost neclare și nu s-au tradus în m�suri concrete. Existau aștept�ri mari ca aceast� conferinț� s� duc� la reforme semnificative în cadrul UE, dar rezultatele finale au fost percepute c� fiind generale și neînsoțite de acțiuni decisive.