09.06.2021 00:21

Ziua Eroilor, celebrată la Muzeul de Istorie din Târgovişte

Galerie foto

ŞTEFAN KHALIL

Ieri, la Muzeul de Istorie din Târgovişte, au fost comemoraţi eroii neamului românesc, moment dedicat ostaşilor căzuţi pe fronturile de război. La Târgovişte, conducerea Primăriei, a Consiliului Judeţean Dâmboviţa, reprezentanţi ai Prefecturii Dâmboviţa, ai Arhiepiscopiei Târgoviştei, precum şi istorici, au transmis pe rând mesajul lor dedicat acestei zile atât de speciale pentru istoria României. Părintele consilier al Arhiepiscopiei Târgoviştei, Marian Puiescu, a transmis mesajul ÎPS Nifon – Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei. ,,Ori de câte ori ne aplecăm cu interes şi curiozitate asupra istoriei, vom vedea că erorii şi sfinţii sunt cei care formează coloana vertebrală a existenţei unui neam. Eroii sunt aceia care au conştientizat faptul că nimic nu poate sta în picioare în pururea prezentul istoriei fără jertfă, dăruire, ataşament faţă de valorile naţionale spirituale. Istoria credinţei, a neamului şi a ţării noastre se sprijină pe sacrificiul, curajul şi dârzenia cu care eroii noştri şi-au apărat valorile şi au ştiut să fie prezenţi în mijlocul evenimentelor şi a provocărilor vremurilor lor” . Nu în ultimul rând, profesorul şi istoricul, George Coandă, a transmis un mesaj dedicat eroilor căzuţi pe front. ,, În zorii zilei de 22 iunie 1941, România intra, de fapt, în războiul mondial. În cel de-al doilea al secolului al XX. Sau, după unii istorici, în ,,ultima parte” / secundo tempo a Marelui Război din 1914 – 1918. O ,,parte a doua” (1939 – 1945) a unui apocaliptic abator uman. Dar România n-a intrat pentru că, geopolitic, şi în sens imperialist, îşi dorea satisfacerea unor orgolii cuceritoare de ,,spaţii vitale” (Iebensruam) nemaiîncăpând în propriile-i frontiere. Ci, dimpotrivă, nişte vecini iredentişti şi revanşarzi ciopârţiseră criminal, şi, în primul rând, fosta Uniune Sovietică, bolşevic stalinistă, la vremea aceea, ,,spaţiul vital” istoric strămoşesc, care-i era îndeajuns, şi pe care şi-l reîmplinise statal în 1918, pe harta politică a Europei apărând, fiind recunoscută universal, România Mare. Însă în vara martirică a anului 1940, între 28 iunie şi 6 septembrie, pierduse, sub ameninţarea Moscovei comuniste şi Berlinului nazist, jumătate de est a Moldovei (Basarabia şi Bucovina de Nord), de asemenea jumătate din Transilvania, şi un sfert din Dobrogea (Cadrilaterul), părţi din ,,spaţiul vital” existenţial dintotdeauna proprietăţi istorice ale poporului român, fraudulos criminal însuşite de către Uniunea Sovietică, Ungaria horthystă şi de Bulgaria fascizată”. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a transmis: „Mă bucur că am prilejul, astăzi, să aduc un omagiu de suflet eroilor noştri, căzuţi pe front pentru independenţa şi suveranitatea poporului român, cărora le datorăm o veşnică recunoştinţă pentru sacrificiul lor. Este momentul unei meritate rememorări a tuturor acelora care s-au jertfit pentru împlinirea idealurilor la care poporul român a aspirat dintotdeauna: unitatea naţională şi teritorială a României. Pilda lor trebuie să o urmăm pentru un viitor mai bun ! Un mesaj plin de recunoştinţă îl transmit şi celor 40 de veterani din judeţul Dâmboviţa: aţi fost eroi de fiecare dată când aţi plecat să vă îndepliniţi misiunea şi veţi rămâne eroi în fiecare zi a vieţii dumneavoastră. Datorită curajului dumneavoastră, românii au devenit mai puternici, valorile şi simbolurile vitejiei acestui popor au căpătat renume, iar naţiunea a triumfat. Felicit demersul filialei judeţene Dâmboviţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” pentru reeditarea cărţii „Monumentele eroilor dâmboviţeni - memorii eterne ale neamului românesc”, realizată cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Mă bucur pentru faptul că am putut fi alături de Asociaţia Cultul Eroilor şi că am putut sprijini această carte şi la apariţia celei de-a IIIa ediţii. Volumul ce reuneşte toate monumentele dedicate eroilor dâmboviţeni reprezintă un elogiu adus sacrificiului asumat, uneori chiar cu viaţa, de cei care au fost scriitorii istoriei românilor pe câmpurile de luptă, dar şi un gest de nemăsurată recunoştinţă faţă de lupta lor pentru binele românilor. Dâmboviţa este o carte vie de istorie, iar astăzi îi omagiem pe toţi cei care ne-au dăruit şansa de a trăi liberi în patria noastră, România. Monumentele închinate eroilor sunt pentru noi locuri sacre. Sunt locuri în faţa cărora ne reculegem şi le vorbim copiilor noştri despre curaj şi despre ce reprezintă patriotismul, dovedit prin fapte. În această săptămână, de sărbătoare naţională pentru cinstirea memoriei eroilor neamului, salut apariţia unei publicaţii de înaltă ţinută cultural-istorică – „Eroica”. Gândită ca material publicistic care să adune în paginile ei contribuţii ale unor personalităţi şi specialişti în domeniu, am speranţa că revista „Eroica” va intra în conştiinţa românilor patrioţi, iubitori şi cunoscători ai faptelor de vitejie ale neamului, dar şi a celor care abia acum descoperă istoria trecutului glorios al poporului român, şi îi va încuraja pe toţi cititorii să purceadă la aprofundarea cunoştinţelor lor în domeniu şi la acumularea altora noi. Apariţia revistei „Eroica” este un moment deosebit nu doar în viaţa culturală a judeţului Dâmboviţa, ci a ţării întregi, întrucât eroii - a căror luptă pentru independenţa patriei şi al căror sacrificiu ne-au dat nouă posibilitatea ca, astăzi, să trăim cu demnitate pe meleagurile româneşti - nu aparţin unei anumite părţi a ţării, după frontul pe care au luptat, ci ei sunt eroii tuturor românilor, întrucât idealurile care au ţinut viu sufletul întregului popor au fost stindardul care le-a călăuzit paşii şi lupta. De aceea, cu ocazia lansării acestui număr al revistei, doresc să aduc mulţumiri pentru efortul depus atât autorilor materialelor incluse în lucrare, cât şi editurii Bibliotheca - pentru sprijinul ei în realizarea acestei culegeri de articole reprezentative pentru istoria şi viaţa românilor. Pentru eforturile, devotamentul şi sacrificiul de care au dat dovadă toţi eroii neamului, le vom fi veşnic recunoscători. Dumnezeu să-i odihnească în pace!”