20.09.2018 00:19

Ungaria pusă la colț

Ungaria pusă la colț
Galerie foto

GEORGE COANDĂ


Ungaria a devenit „oaia neagră” a UE. Iar Bruxelles-ul, ofuscat că Budapesta nu simte nicio chemare în a-i respecta / executa orbește ordinele, a recomandat decidenților de la vârful UE să declanșeze activarea Articolului 7 din Tratatul acestei alcătuiri confederative. Asta, în limbajul politic punitiv-diplomatic, se numește punere la colț pe coji de nuci. Opunându-se acordului de redistribuire a migranților din Orientul Apropiat și Mijlociu, și din Africa, apărându-și statul național de năvala musulmană, teama de „poluare etnică”, la nivel psihic colectiv, îi terorizează pe unguri. Prin activarea Articolului 7, i se iau Ungariei anumite drepturi și, mai ales, posibilitatea de a-și exercita votul în Parlamentul UE de la Strasbourg. Vă spun eu, este al naibii de rău. Pentru că, dacă nu-i vine mintea la cap Ungariei, urmează aruncarea acesteia peste bordul UE. Și, cu toate astea, Orban Viktor, rebelul premier maghiar, nu tremură în pantofi și le-a bătut obrazul ălora din staff-ul UE și eurodeputaților care au votat propunerea Consiliului Europei de activare a pedepsitorului Articol 7. Românii ar trebui să fie bucuroși? Ar fi o bucurie inutilă. Haideți să stăm strâmb și să judecăm drept. Căci, oricât de mare ne-ar fi supărarea pe politica extremis-șovină, revanșardă a Budapestei, revendicând Transilvania cu obstinație, luciditatea ne impune a observa câteva aspecte cu implicații vitale:a) Ungaria care, după 1989, înregistrează o descreștere alarmantă a populației, făcând eforturi sociale și economice eficiente de a stopa fenomenul, realizează corect că, oricât ar da dovadă de „milă creștină”, găzduind, la ordinul Bruxelles-ului, un puhoi de populație musulmană, asta ar duce la extincția ființei sale etnice, suspectând că acea populație migraționistă ar fi inadaptabilă la cerințele civilizației europene și, cu atât mai mult, la cele specifice civilizației maghiare; ceea ce face Orban Viktor este să-și apere „sărăcia și nevoile și neamul”; b) după pedepsirea Ungariei pentru nesupunere la o pretenție de tip „globalizare”, urmarea ar fi - oare Bruxelles n-a luat acest pericol în calcul? - alunecarea Budapestei și mai accentuată în brațele (era să spun labele de urs) ale Kremlinului lui Putin, care se va grăbi să-i acorde protecțe; c) pentru România , care și ea este amenințată cu aceeași sancțiune, pedepsirea Budapestei este primejdioasă pentru că aceasta, sprijinită de Moscova, va acționa cu și mai îndârjită ardoare pentru rășluirea Transilvaniei de pe harta României. Este drept, Ungaria lui Orban Viktor sfidează statul de drept și se opune ordinelor de la Bruxelles, nedorind ca neamul maghiar, și așa nu prea numeros, să fie alungat din propria casă creștină de migrația (invazia) islamică. Și, revin - a se lua seama! - pedepsirea ei nu ar trebui să fie motiv de bucurie pentru România. Ar fi dovada lipsei de înțelepciune.