14.10.2019 00:21

Risc seismic la sediul CJD

Galerie foto

ŞTEFAN KHALIL

Într-o intervenţie recentă, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea, a vorbit despre motivele pentru care clădirea administrativă a instituţiei pe care o reprezintă nu a fost reabilitată. Acesta explicat că, în ultimii ani, au fost făcute mai multe demersuri în acest sens, dar obiectivul nu s-a încadrat în condiţiile de eligibilitate. „În ceea ce priveşte reabilitarea clădirii sediului administrative al Consiliului Judeţean Dâmboviţa: în momentul în care se depun proiecte europene, acestea au un ghid de finanţare şi, dacă nu îndeplineşti condiţiile din ghid, înseamnă că munceşti în zadar. Recapitulând pe ceea ce înseamnă consolidarea sediului administrativ al clădirii CJD: în anul 2017, în timpul mandatului meu de preşedinte, am transmis Ministerului Dezvoltării Regionale documentele necesare având în vedere includerea în Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Obiectivul nu a fost aprobat. În acelaşi sens, obiectivul a fost pregătit pentru a fi depus pe Programul Operaţional Regional 2014-2020. Nici de această dată proiectul nu se încadra în criteriile de eligibilitate pentru finanţare. Astfel, văzând că nu ne încadrăm, am depus la Sediul Naţional pentru Investiţii, o altă instituţie care putea asigura finanţare şi nici la această instituţie, dată fiind valoarea, nu a fost aprobată finanţarea”, a declarat preşedintele CJD Alexandru Oprea. Acesta a explicat faptul că motivul pentru care proiectul nu a fost eligibil pe axa destinată clădirilor publice a fost faptul că nu s-au putut obţine destul de rapid documentele privind dovada anului în care s-a construit clădirea. „Din 2017 până acum ne-am preocupat să facem un duplicat al acestor documente, dar trebuia să le avem la data depunerii cererii de finanţare, nu după. Aşa că proiectul era neeligibil din start. Expertiza tehnică efectuată care era document obligatoriu în condiţiile de eligibilitate a încadrat clădirile: bara şi turnul din faţă, în categoria clădirilor cu rism seismic, în categoria a 3-a. Măsurile de consolidare depăşeau 50% din valoarea totală a proiectelor”, a mai completat Alexandru Oprea.