Ascultând povestea de viață a Georgianei Filip Paic, prima femeie din istoria sportului dâmbovițean desemnată Antrenorul Anului, am înțeles cu adevărat care a fost cheie reușitei. Georgiana a început relativ târziu sportul de performanță, pe când era la liceu, și a fost ultima dintre luptătoarele de top ale maestrului Cornel Cornea, care a atins aurul național. După care au urmat 13 titluri de campioană a României la seniori, plus două medalii europene de argint, unul la invidual și unul pe echipe.

Eu nu rețin ca vreun alt sportiv dâmbovițean să atingă asemenea performanțe, la o disciplină olimpică. Georgiana a dezvăluit că au fost multe momentele în care nu-și permitea să-și cumpere nici măcar un suc, chit că era medaliată europeană. Cam asta a fost „răsplata” pentru numeroasele performanțe obținute, într-un oraș în care pe acele vremuri erau aduse baschetbaliste de peste mări și țări, cu salarii exorbitante, ce au ajungeau să atingă 30.000 de euro pe lună. Dacă Georgiana Filip a găsit resurse să meargă mai departe, în ciuda dificultăților întâmpinate, din păcate, mulți dintre colegii săi au abandonat luptele, cum s-au pierdut sportivi de mare talent și la alte discipline.

În ciuda rezultatelor impresionante avute ca sportiv, nu mulți au crezut cu adevărat în potențialul Georgianei ca antrenor de lupte. Numai că, a depășit toate așteptărilor și a ridicat trofeul celui mai bun antrenor din Dâmbovița, după un prim an extraordinar al colaborării cu Clubul Sportiv Municipal Târgoviște. Toate acestea, în condițiile în care Georgiana Filip a născut în două rânduri și îngrijește copilașii. Adevărat, beneficiază de un sprijin important din partea soțului său, Marin Filip, și el luptător de performanță, alături de care coordonează Centrul Național de Junioare Mici (13-15 ani). Însă, munca și ambiția extraordinare au adus-o aici, plus talentul uriaș. Felicitări, Georgiana Filip!