DAN LUCA 

Decriptez anumite semnale care sunt proiectate vizibil în spaţiul public european, iar următorul mesaj mă intrigă. „Uniunea Europeană are nevoie de un Plan Marshall pentru relansare economică”.

Planul Marshall e menţionat la greu de mulţi ani, cu mult înainte de criza Corona, şi are o conotaţie particulară, ceva de genul „avem o problemă şi cu această abordare rezolvăm totul”. Chiar şi la nivelul naţional sau regional, în UE se foloseşte acest brand pentru a avea un impact, de multe ori doar mediatic, aşa cum a fost cazul Flandrei în 2015 cu faimosul Plan Marshall 4.0.

Dacă ne întoarcem însă la cartea de istorie, clarificăm mecanismul de atunci. Planul Marshall (oficial Programul European de Recuperare, ERP) a fost o inițiativă americană adoptată în 1948 pentru ajutor extern către Europa de Vest. Statele Unite au transferat peste 12 miliarde de dolari (echivalentul a peste 128 de miliarde de dolari în 2020) în programele de recuperare economică către economiile din Europa de Vest după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nu vreau să fiu negativ, dar cu siguranţă nu suntem în situaţia politică şi economică de acum 70 de ani, deci nici nu se pune în discuţie să avem un ajutor financiar extern, fie el american sau din terţe părţi. Întreaga poveste cu Panul Marshall trebuie să evolueze către ceva realist, în direcţia unei - mai curând - păsări Phoenix europene. Uniunea Europeană este „adolescentul permanent″ în care trebuie să credem aşa cum avem grijă de copiii nostri. Nu putem să-l lăsăm la voia sorţii, mai ales acum când proiectele naţionaliste prind putere în fiecare ungher de Europă.

Soluţia unei UE puternice nu poate veni doar de la instituţiile europene sau de la clasa politică. E nevoie de o abordare inclusivă, în care societatea europeană e implicată real în proiect. Media e un partener evident, nu doar din punct de vedere al canalului de comunicare cu cetăţenii, dar şi din cel al stabilirii pulsului societal. Aşa cum proiectul pieţii interne sau cel a monedei comune europene au avut ca partener sectorul de afaceri, e nevoie ca proiectul ″Europei reale″ să împuternicească media în a structura şi facilita discuţia.

Între Ziua Presei şi Ziua Europei, pe fondul unei crize de identitate pentru Uniunea Europeană, a gândi larg, atipic, e ceea ce dorim. Dacă reuşim să clădim împreună o Europă mai bună, mai normală, un proiect comun funcţional, vom rezolva indirect şi marea problemă a structurii federative – comunicarea proiectului european cu proprii cetăţeni. Acum e momentul perfect pentru a scrie istoria Uniunii Europene cu cetăţenii !

Dan LUCA este  VP Strategic Innovations a grupului EURACTIV. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti; fiind şi autorul cărţii Mapping the Influencers in EU Policies.