❚ S-a ales praful de toat� moștenirea cultural� și istoric� adunat� cu grij� și atenție într-o instituție muzeal� unic� în România ❚ Biata Târgoviște, leag�n al tiparului și al tip�riturilor, și-a aruncat la coșul incompetenței o cl�dire monument care p�stra dovezile unei epoci exemplu de spiritualitate și de prețuire pentru popor ❚ Pentru cl�direa care ad�postea acest muzeu, revendicat�, nu a putut smulge actuala administrație un leuț din miliardele f�r� num�r f�cute praf și pulbere pe lucr�ri nefolositoare sau prost executate ❚ Muzeul Tiparului este ast�zi cârcium�, rupt spiritual de Muzeul Scriitorilor printr-un ordinar gard de plas�, ca o pr�pastie între dou� lumi paralele

Muzeul Tiparului și al C�rții Vechi Românești, instituție de profil unic� în țar�, aflat în același perimetru cultural, dar și spațial cu Muzeul Scriitorilor Târgovișteni, a disp�rut, ca atâtea alte instituții din municipiul Târgoviște, sub deciziile unei administrații nep�s�toare și cinic�. Deși banul public a fost dirijat cu gr�mada c�tre tot felul de lucr�ri care mai de care mai nefolositoare sau, mai grav, extrem de prost executate, nu s-au g�sit resursele pentru a fi achiziționat� o cl�dire monument istoric, o emblem� a culturii și civilizației, un spațiu care ad�postea primele tip�rituri din fi�rile Române, monument de arhitectur� în stil neoromânesc, ridicat în secolul XIX, peste beciurile zidite în 1668 de postelnicul Constantin Cantacuzino.

Aici existau expuse lucr�ri originale, c�rți de o valoare istorico-documentar� inestimabil�, de la primele tip�rituri ale lui Macarie de la M�n�stirea Dealu („Liturghierul” – 1508, „Octoihul” – 1510, „Evangheliarul” – 1512), originale sau în facsimil, pân� la „Îndreptarea legii” – 1652, „Înv�ț�turile filozoficești” – 1713 etc., Târgoviștea fiind leag�nul tiparului românesc. Mai erau expuse uneltele tipografilor, printre care vignete, o tiparniț� copie de la anul 1708, dar și c�rți religioase realizate la Târgoviște la comanda unor ț�ri creștine care apreciau ce se întâmpla aici.

„La Târgoviște au luat ființ� și primele biblioteci umaniste din fiara Româneasc�, între care cea a lui Udriște N�sturel (n.n. – ilustrate documentar în muzeu, unde elevii școlilor din județ participau la lecții și activit�ți moderne, susținute de muzeografi și de profesorii lor), cuprinzând manuscrise și tip�rituri”, precizeaz� istoricul dr. Nicolae Stoicescu de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, pe care l-am citat pentru o mai bun� edificare a cititorilor asupra însemn�t�ții istorice și culturale, zestre inestimabil� pe care o reprezenta acest muzeu.

Cl�direa sa a devenit azi, ce credeți, o cârcium�, rupt� spiritual, cu brutalitate, de casa lui I.Al. Br�tescu- Voinești care ad�postește Muzeul Scriitorilor. S-au îngropat tradiția cultural� și educațional� a unei instituții, repet�m, unic� în România. O moștenire aruncat� cinic la coș, sub administrația portocalie de ast�zi. Cui mai vine rândul și dac� va mai r�mâne ceva neatins de bocanci în acest municipiu r�mâne de v�zut...