Ioan Cezar Corâci: [S� vedem dac� acest „nu le mai facem” este urmarea unei politici bine gândite de distrugere a industriei române�ti sau dac� este la mijloc o prostie de guvernare]. Efectul negativ e acela�i… Mircea Co�a: Exact. Dar câteodat� ai nevoie s� cuno�ti �i cauzele. Vede�i ceea ce se întâmpl� acum este o chestiune care ar trebui s� ne îngrijoreze. Tot acest fast, acest spectacol de lumin� �i sunete în leg�tur� cu fondurile comunitare, faptul c� ni se tot anun�� c� ele sunt miracolul, ne duce la ideea c� România, în realitate, nu are niciun fel de capacitate intern� de a se redresa. St�m la mâna acestor fonduri care, a�a cum am spus, nu sunt atât de miraculoase pe cât par �i, în lipsa sau în incapacitatea lor de a mi�ca ceva, ne vom împrumuta în viitor �i mai mult. �i România intr� într-o perioad� în care tot ceea ce facem �i consum�m este pe baz� de împrumut. Se vorbe�te despre investi�ii. Vom face investi�ii, vom face investi�ii, este un laitmotiv, dar trebuie s� spunem foarte clar c� investi�iile au un efect negativ enorm de mare ast�zi, acum, în România. Pentru c� investi�iile în România înseamn� import 100% de capital de produc�ie. Nu mai fabric�m bitum, deci va trebui s� import�m pentru autostr�zi, nu mai fabric�m fier beton, nu mai fabric�m sticl� de construc�ii, ceramic� �i altele… Deci dac� vrem s� dezvolt�m construc�iile, va fi un import foarte mare. Dac� vrem s� facem autostr�zi, va fi un import foarte mare. Sigur c�, în timp, probabil c� lucrurile se vor rearanja, pentru c� investi�iile aduc beneficiu, dar pe termen scurt �i mediu situa�ia în România nu e deloc roz�.

I.C.C.: Fondurile europene presupun cofinan�are, printre altele. Or, din câte �tiu, pe baz� de împrumuturi nu prea… E între regulile Uniunii Europene…

M.C.: Sigur c� da, �i asta e o mare problem�.

I.C.C.: Adic� voi avea neîncrederea inclusiv a comunit��ilor locale care e din ce în ce mai mare, în absorb�ia de fonduri europene, datorit� a ”n” scandaluri, a ”n” reguli, unele impuse numai de noi, care nu existau la nivelul Comisiei Europene. Nici eu, personal, nu în�eleg acest entuziasm al guvernului pentru ideea de fonduri europene pe care, din câte �tiu eu, întreprinz�torii nu prea îl împ�rt�esc.

M.C.: Pe de o parte. Pe de alt� parte, trebuie �i s� demitiz�m aceste fonduri europene. Deocamdat� discut�m despre 30 de miliarde. În realitate sunt 17 miliarde nerambursabili, restul sunt împrumuturi. Împrumut cu o dobând� mai mic�, e adev�rat, dar tot împrumut este. Deci oricum am lua lucrurile deocamdat� e foarte greu s� ne gândim la o relansare a�a cum o dore�te guvernul, în form� de V, a�a ca un avion cu reac�ie, s� decol�m dintr-o dat�… Nu! Va fi greu �i de abia de acum începe o perioad� grea, pentru c� veniturile popula�iei nu mai sunt la nivelul la care au fost. Pensiile, salariile nu mai fac fa�� unor cre�teri importante de pre�uri, scade consumul, iar ideea asta care nu e bine în�eleas�, de c�tre unii, �i anume c� prin consum nu faci cre�tere economic� e fals�, deoarece consumul trebuie s� pun� în mi�care economia.

I.C.C.: E o pârghie folosit� în multe ��ri �i, cel pu�in pe termen scurt…

M.C.: Sigur, cu condi�ia s� ai o cât mai important� ofert� intern�.

I.C.C.: Evident, evident, s� nu fie bazat numai pe import.

M.C.: Îns�, totu�i, revenind la aceast� idee de… în fond 30 de miliarde, ok, chiar dac� împrumut, dar asta înseamn� proiecte… Nu �tiu, planul �la de rezilien�� dvs. v� spune ceva?

I.C.C.: P�i nu-mi spune mare lucru pentru c� nu este nici finalizat, nici public. Sunt ni�te discu�ii generale în leg�tur� cu el pe care le-am auzit din ni�te ie�iri publice ale deciden�ilor no�tri, dup� întâlnirea de la Cotroceni a guvernului cu dl. pre�edinte.

M.C.: Acest plan trebuie spus c� a fost respins prima oar� de Uniunea European� pentru c� nu avea în vedere cele �ase direc�ii prioritare. Acum se lucreaz� intens, asta �tiu precis, dare-ar Domnu s� se lucreze �i bine, pentru c� pân� pe 30 aprilie planul trebuie s� fie trimis la Bruxelles.

I.C.C.: Planul nu ar trebui s� fie baza urm�toarelor proiecte finan�ate cu cele 30 de miliarde sau m�car direc�iile…

M.C.: Sigur c� da

I.C.C.: … trebuie s� fie prinse în acest plan. Pentru c�…

M.C.: O s� fie un fel de schem� strategic�..

I.C.C.: Deoarece Comisia European� se va uita dac� sunt coerente �i consecvente. M.C.: O, da, sigur. Acest plan trebuie s� treac� �i prin Parlament, chiar dac� Guvernul nu dore�te, dar asta este indica�ia UE, deci pân� la 30 aprilie, dup� aia trebuie s� fie negociat la Bruxelles �i numai dup� asta o s� vedem cât mai r�mâne valabil din el.

I.C.C.: �i ce poate fi finan�at, pentru c� ideea de 30 de miliarde e o cifr� teoretic�, care dac� nu va fi acoperit� de proiecte, nu vom reu�i s� absorbim ace�ti bani.

M.C.: Da.

I.C.C.: Mi-am pus de multe ori întrebarea, domnule profesor, cum se face c� ��ri ca Polonia au reu�it s� absoarb� integral fondurile comunitare?…

M.C.: Aceasta e o discu�ie pe care v� sugerez s� o ave�i în ziarul dvs. în mai multe seriale. Pentru c� este extraordinar ce a f�cut Polonia! Polonia este campioana acestui secol din punctul de vedere al dezvolt�rii, a f�cut ni�te lucruri extraordinare �i trebuie s� le prezent�m…eu am tot scris pe ideea asta �i am publicat pe ici pe colo… Deci trebuie ca lumea s� �tie ce au f�cut al�ii �i ce am putea s� facem �i noi…

I.C.C.: Pentru c� dac� tot copiem experien�e din UE, hai s� le copiem pe cele pozitive…

M.C.: Este un miracol ce s-a întâmplat în Polonia, cum au reu�it s� avanseze într-un ritm extraordinar, s� devin� o putere economic� �i asta sigur cu acelea�i mijloace pe care teoretic le-am fi avut �i noi, adic� fonduri europene �i efortul intern. La noi efortul intern a fost mai mic, sau a fost chiar obstruc�ionat atunci când a încercat s� fie. Tocmai discutam despre faptul c� acest efort pe care patronatul român îl face prin întreprinderile mici �i mijlocii nu este deloc sprijinit de Guvern. Doar în teorie, fel de fel de programe, dar toat� lumea �tie c� aceste programe nu au func�ionat sau au func�ionat extrem de modest.