Din momentul în care Chindia este activă competițional, impresie este că orice alt subiect sportiv local dâmbovițean rămâne cu mult în urmă ca nivel de interes. Pentru o zi sau maxim două, se mai vorbește despre o performanță obținută la sporturile individuale ori despre rezultatele înregistrate la baschet sau la volei, după care tot Chindia rămâne capul de afiș. Bine, mai este și fotbalul județean, ajuns la un nivel record de echipe, de jucători legitimați și de partide oficiale, dar e fotbal amator.

Nici acum nu pot să accept că, în vremuri nu foarte îndepărtate, sportul rege nu era interesant pentru cei care conduceau pe atunci destinele urbei, ale județului. Privit și tratat ca o activitate derizorie, fotbalul arăta rău la Târgoviște. Echipa se plimbă de la Liga a 2-a, la Liga a 3-a, și viceversa, era lăsată la cheremul cui avea chef, iar stadionul stătea să cadă.

Chiar dacă se chinuie la Liga 1, unde scapă cu greu de retrogradare, aproape în fiecare sezon, Chindia evoluează totuși de patru ani în elita fotbalului românesc. Una de play-out, echipa târgovișteană mai reușește și meciuri bune, iar în Cupa României a ajuns la ultimele experiențe până în sferturile de finală. În plus, Liga 1 obligă la mai mult, astfel că lucrările sunt avansate la stadionul „Eugen Popescu”, ajuns aproape de modernizarea completă.

Unde mai pui că în Târgoviște se va mai construi o bază sportivă, mai mare decât cea de lângă Turnul Chindiei, la care se adaugă superbul teren sintetic de la Complexul Turistic de Natație. Ușor, ușor, fotbalul și-a recâștigat statutul de sport rege la Târgoviște, asta și pentru că presiunea publică este tot mai mare. Oamenii vor o echipă de top, aici, care să joace pe un stadion de Liga 1, aici. Mai e puțin...