GEORGE COANDĂ

Îndoi-m-aş. Aş fi zis mai catastrofic, gândindu-mă la titlul unui roman celebru a lui Vargas Llosa – un novelist de altminteri -, „Războiul sfârşitului lumii” că, după cum a explodat situaţia în Orientul Mijlociu, s-ar putea să fim martori la un astfel de război. Iranul ayatolahilor fundamentali şti a declanşat în noaptea zilei de 7 ianuarie 2020 războiul cu atacul „Soleimani martirul”. A lansat un snop de rachete balistice asupra unor baze US Army/NATO din Irak şi Golful Persic. Sfidător, Donald Trump a zis că e very well, cu toate că o grămadă de avioane americane au fost distruse la sol. Teheranul a motivat cum că s-a... autoapărat conform Cartei ONU (sic!). Deocamdată, Moscova şi Beijingul sunt în standby. Washingtonul a comunicat belicos că are în cătare 52 de situri din Iran. Totuşi, Marile Puteri sunt sub înaltă tensiune. Să spunem că România are în Irak nişte militari care, la timp, au fost relocaţi în nişte baze sigure. Presa de pe mapamond şi cancelariile politice se întreabă dacă nu cumva ne aflăm în... anticamera celui de-al Treilea Război Mondial. Să ne ferească de aşa ceva bunul Dumnezeu. Apropo, Teheranul a pus la bătaie 80 de milioane de dolari pe capul lui Donald Trump. Cine se va încumeta să-i ia capul, va fi erou sfânt la Teheran şi, la Washington, va fi condamnat ca odios criminal „împotriva umanităţii”. Vladimir Putin a transmis, bâstro, condoleanţe la Teheran deplângând... geopolitic asasinarea ilegală a lui Soleimani, şi, tot bâstro, a dat o fugă la Damasc şi Ankara ca să ia „pulsul situaţiei” în „zona de conflict”. Ursul rus deja... dansează geopolitic dorind să aibă un rol major în toată tevatura din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu. România, dacă este să luăm serios în seamă ameninţările Teheranului, fiind aliată a SUA, este o ţintă. (va urma)