GEORGE COANDĂ

Preşedintele Klaus Werner Iohannis a dat asigurări că este preocupat de focul izbucnit în Orientul Mijlociu. Firesc, este comandantul suprem al forţelor armate ale României. Dar este România pregătită pentru un „război al lumilor” care se anunţă a fi apocaliptic dacă, într-adevăr, va fi să aibă loc? Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, într-o declaraţie recentă, nu a avut darul (de har nici vorbă) să ne liniştească. A fost cam soft. Iar politica externă a UE, o ciudată bâlbâială. Şi cum România este pe meterezele înaintate ale NATO din sud-est, este fix în bătaia rachetelor iraniene. Şi a nu se uita că are destui ostaşi pe câmpurile de luptă din Afganistan, chiar în coasta Iranului. Pe acest „front îndepărtat” ne putem aştepta la ce este mai rău pentru ai noştri. Cum, înlăuntrul ei România are probleme cu carul, cea mai gravă fiind instabilitatea economică dublată de una socială, „clasa politică” sfâşiindu-se în lupte canibalice şi trădând INTERESUL NAţIONAL, nu văd în ce fel anume va putea să răspundă provocării de acum. Şi, vorba-avertisment a lui Eminescu de acum un veac şi ceva, perfect valabilă şi astăzi, dacă clasa politică fanariotizată va continua „să joace mica comedie a luptelor din lăuntru”, noi, românii, „vom plăti toată paguba”. Iar a plăti această pagubă în vreme de război, cu o armată mai mult... demobilizată decât aptă de o ripostă salvgardatoare, trădată, în fond, de „clasa politică”, teamă-mi e să nu ne pască mantul întrun „război al lumilor”. Dar, ca istoric, ştiu un lucru, un secret înscris în ADN-ul istoric al românilor: Dumnezeu le dă forţa lăuntrică de a se salva în momentele cele mai imposibile prin ei înşişi. Este forţa dăinurii.