Teme principale
- Actualitati
- Anchete
- Interviuri
- Vox populi
- Politic
- Social
- Economic
- Cultura.Invatamant
- Caleidoscop national
- Panoramic sportiv
- Divertisment
- TV ARTPRESS
Prima paginã (PDF)
Newsletter
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email
21.06.2024 00:17
Editorial * Corespondenț� de la Bruxelles
Care neutralitate?

A scrie editoriale e un lucru fantastic. Poți s� lansezi idei, dar și s� explici teorii, care de cele mai multe ori sunt știute, dar imposibil de exprimat deschis în spa�iul public. Pentru ast�zi am ales tema neutralit�ții, cu prec�dere cea de la nivelul Republicii Moldova. Sub deviza „noi suntem între dou� mari blocuri, cel Vestic și cel rus”, Republica a bâjbâit de la independența obținut� în 1991 pân� în 2022.
Cu un picior în nostalgia sovietic� și cu altul în bunãstarea UE, cam așa a fost poziționarea „neutr�” a Moldovei. Zic asta fiindc� când „s-a dat dezlegare la cet�țenia româneasc�” a fost înghesuial�, dar în același timp alegerile la nivelul Statului Moldovean erau câștigate de partidele pro-ruse.
Un expert de la Bruxelles îmi explica recent ceva care pare acum evident. Ca țar� mic�, într-o lume globalizat�, nu poți s� ai neutralitatea. Pe timp de pace, preiei automat politica vecinilor, f�r� s� ai nici un cuvânt de spus. Iar pe timp de r�zboi, vecinul e nervos și intr� peste tine când vrea el, f�r� s� îi pese de neutralitatea ta declarat� sau nu.
S� încerc�m s� destructur�m acum câteva teorii de actualitate. Prima, c� dac� ai aparținut URSS-ului nu poți s� rupi definitiv cu Rusia. Greșit. Ț�rile Baltice au reușit aceast� procedura, fiind cam de aceeași m�rime ca Republica Moldova. Iar timpul le-a dat dreptate c� au ales bine. A doua, c� dac� stai liniștit și nu cochetezi cu NATO, ai pace. Iar greșit. Exemplul Ucrainei vine s� confirme clar c� securitatea ta național� poate s� fie zdrobit� în acest context.
S� ne uit�m și la case mai mari. R�zboiul din Ucraina a fost exemplul concret în care Finlanda și Suedia au v�zut c� neutralitatea nu e suficient�. Aici mai apare și o noțiune a secolului pe care îl tr�im. Nu poți s� intri într-o alianța rapid, ceea ce adversarul cunoaște. Deci trebuie puțin� strategie și anticipație a dezvolt�rilor.
România a stat în anticamera UE peste 10 ani, dac� consider�m momentul Snagov 1995 ca și kilometru zero al ader�rii la UE, iar cu NATO cochetam de mult timp pâna sã intrãm în 2004. Îmi amintesc și acum Summitul de la Madrid din iulie 1997 când România nu a fost invitat� s� adere la NATO și drama mediatic� de atunci.
Iar ca s� închei cu neutralitatea, se pare c� pân� �i „axioma de neutralitate Elveția”, dorește s� între în sistemul vestic. Asta chiar c� e de gândit pentru toți cei care mai cred c� neutralitatea e posibil�.
Dan Luca
Comentarii
sau
Adaugã comentariul tãu daca nu ai cont facebook
Din aceeaºi categorie
Alegerile primare europene �i dezbaterile Spitzenkandidat �n 2024 (II)Alegerile primare europene �i dezbaterile Spitzenkandidat �n 2024 (I)
Rom�nia, amenințat�, cu armata... dezarmat�
Jurnal de r�zboi: Al doilea Kursk (II)
Jurnal de r�zboi: Al doilea Kursk (I)
S-a �nt�mplat acum 80 de ani (II)
S-a �nt�mplat acum 80 de ani (I)
Nu știu c�t de penibil sunt!
Dezinfec�ie total� �n sistemul medical rom�nesc!
Simpatie pentru limba rus� �n Armenia
Posta redactiei: fii jurnalist !
Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.
Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
