DAN LUCA

Activând în domeniul comunicării, cercetarea asupra evoluţiei presei europene m-a fascinat de ani de zile. Am considerat că este bine să ne exprimăm gândurile deschis, iar articolele precum ″Presa viitorului″ (din PR Romania) sau ″Jurnalistul Twitter şi finanţarea sa″ au avut un impact plăcut la timpul lor.

De câteva săptămâni, în calitate de vicepreşedinte al Grupului EURACTIV, îmi axez activitatea şi pe aducerea inovaţiei practice în media europeană. Acum o lună explicam prin intermediul Ziarului Financiar cum COVID-19 are un impact enorm şi asupra afacerilor din domeniul presei. Era chiar o intrebare despre cum va primi piaţa organizarea de evenimente media virtuale; având în vedere că organizarea de conferinţe media este un segment profitabil.

În numite sectoare, criza Corona va produce o adevărată nebuloasă. Statele europene vor interveni la greu, naţionalizând parţial anumite companii strategice, aşa cum s-a întâmplat cu sectorul bancar după criza financiară din 2008. E posibil să asistăm la anumite consolidări la nivel european – ideea cu campionii industriali europeni de care ziceam anul trecut -, în domeniul aviatic, dar – de ce nu – şi în cel al construcţiilor de maşini.

Sectorul media este însă unul special, iar naţionalizarea sau consolidarea nu sunt preconizate. Zic asta fiindcă segmentarea presei europene e asociată cu limba şi cultura ţării respective, dar şi având în vedere că segmental media este prea integrat în sistemul politic naţional, presa fiind un jucator activ în spaţiul public naţional. Deşi avem instituţii europene e greu să preconizam o întărire a sferei publice europene după criză, deci presa nu va avea şanse mari să se federalizeze.

Să nu uităm că însuşi definiţia presei evoluează pe zi ce trece, iar mulţi prevăd că de fapt în 2035 platformele tehnologice vor înghiţi media. O dezbatere importantă, mai ales că aceste corporaţii dispun de lichidităţi enorme, depăşing cu mult chiar şi bugetele televiziunilor de succes.

Care este soluţia pentru presa europeană? E în direcţia diversificării, utilizând brandul de presă. Aşa cum am precizat, trecerea la organizarea de evenimente este deja de notorietate, doar la EURACTIV organizăm aproximativ 100 de conferinţe pe an.

Dacă privim mediul universitar, acesta a înţeles diversificarea ca sursă de venit şi existenţă. În 2008 prezentam cum e structurat bugetul instituţiilor de învăţământ, care pe lângă componenta educaţională mai abordează şi trainingul, cercetarea şi consultanţa.

Presa s-a mişcat bine, absorbind tehnologia internetului în pozitionare. Acum 3 ani am fost invitat de către Asociaţia Băncilor Europene la “Innovation Conference” (Gearing up for digitisation – Adapting Retail Banking to the Digital Age) să prezint adaptarea presei la mediul online, un domeniul în care băncile făceau paşi modeşti la acea dată.

Ce ne va rezerva viitorul? Depinde în mare parte de fiecare brand de presa în a re-evalua ecosistemul în care îşi derulează activitatea şi cum, prin intermediul unor parteneriate strategice, va ″împinge″ eventual brandul de presă spre alte sectoare.