ŞTEFAN KHALIL

Cetăţenii oraşului Târgovişte nu au fost deloc surprinşi vestea tristă legată de închiderea Combinatului de Oţeluri Speciale Târgovişte. pentru că de ani buni, combinatul dădea semne că abia mai reuşeşte să supravieţuiască. Foşti salariaţi ai combinatului pe care i-am intervievat ieri pe străzile Târgoviştei au spus că s-a ajuns în această situaţie din cauza faptului fabrica a ajuns pe mâini greşite. ● E păcat că se întâmplă aşa ceva. Era la un moment dat principalul producător de ţigle şi de produse de oţel din România. Acum este o epavă pentru că a ajuns pe mâini greşite. ● COST-ul este terminat de mulţi ani. Pandemia asta doar a făcut să pună cruce de tot, dar mai devreme sau mai târziu se înâmpla şi lucrul acesta. Am lucrat şi eu acolo, a fost primul meu serviciu. Am plecat la UPT în ’85, pentru că aveam eu nişte avantaje acolo, dar era bine şi la combinat. Avea lumea de muncă, nu era nimeni şomer, nu ştiam ce înseamnă şomer, nu aveam cuvântul ăsta în vocabular. Nu a mai rămas nimic. Pentru oraşul ăsta, combinatul era foarte important, era un producător extrem de bun. Se termină cu industria în România uşor, uşor, îmi este teamă pentru voi tinerii de ce viitor o să aveţi. ● Era de aşteptat…Au pus toţi nenorociţii mâna pe el de când au început privatizările şi l-au distrus. Nu ştiu cum a rezistat atât la câte lucruri s-au făcut acolo. Să vină ruşii la tine în ţară şi să îţi distrugă un combinat care era odată…cel mai tare din România. Asta e, ne merităm soarta, am fost mereu un popor de proşti. ● UPET-ul s-a terminat cu el, Fabrica de textile Vulcana Pandele este şi ea o epavă, Fabrica de Ciment de la Fieni este tot cu graficul jos, chiar dacă rezistă, dar vă spun eu că abia se mai târăşte…În condiţiile astea, ce şansă mai avea COS-ul? Vă întreb eu pe dumneavoastră. E tot vina noastră că s-a ajuns aici. Nu mai avem forţă de muncă, ne învăţăm copiii că a muncii într-o fabrică e ruşinos, îi trimitem să facă facultăţi prin ţară, prin afară şi degeaba că nu se leagă nimic de ei. În tot acest timp, fabricile noastre se duc rând pe rând, că nu mai are cine să lucreze la ele. Motivele sunt şi altele, COS-ul se duce şi pentru că au pus nenorociţi mâna pe el. ● Lucram acolo eu, fratele meu şi tatăl meu. Tata a ieşit la pensie la începutul anilor ’80 chiar de acolo, de la Combinatul de Oţeluri Speciale. Eu şi fratele meu am plecat la câţiva ani după revoluţie, când s-a privatizat. Era multă muncă, fără folos şi prost plătită. Pe vremea comuniştilor, când aparţinea statului, era muncă multă, cu folos şi bine plătită. Diferenţa asta a făcut-o. Nu mai ştiu prea multe ce s-a întâmplat pe acolo în ultimii ani, dar ştiu că nu a ajuns pe mâinile cui nu trebuie. ● Când nu investeşti, asta se întâmplă. Nu mă mir că s-a întâmplat aşa ceva. Combinatul nu mai mergea bine de peste 10 ani de zile. ● Era o fabrică foarte importantă pentru noi târgoviştenii. Era o adevărată industrie de oţel acolo. Nu ştiu cum s-a ajuns aici. Mă întreb de ce nu-l ia statul să-l salveze, că ar putea să facă asta, dar nu se vrea. ● Întrebaţi-l pe Ţuţuianu, pe nenorociţii de politicieni care au luat bani de pe urma lui, l-au vândut şi au lăsat străinii să-şi facă de cap cu el. Putea fi salvat, dar nu s-a vrut, nu a interesat pe nimeni pentru că nu mai reprezintă o sursă de venit importantă. Asta e…