04.09.2020 00:18

Vrednicie şi mântuire

Sfânta Evanghelie din Duminica aceasta care urmează este plină de înţelesuri duhovniceşti care se referă atât la istoria mântuirii neamului omenesc, cât şi la viaţa Bisericii. Parabola sau pilda pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne-o prezintă în Evanghelia acestei zile se referă la Legea Veche, la Vechiul Testament. Via pe care un stăpân o sădeşte, o împrejmuieşte cu gard, o înzestrează cu un teasc şi cu un turn de veghe şi de apărare reprezintă lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu, Stăpânul lumii, la care cheamă lucrători. Lucrătorii angajaţi ca să lucreze în vie sunt slujitorii Legii celei Vechi. Aceştia erau regi, arhierei sau mari preoţi şi învăţători de Lege. Evanghelia ne mai spune că, după ce a sădit via, a împrejmuit-o, a săpat teasc în ea şi a zidit turn, adică a lăsat via lucrătorilor într-o stare de organizare completă, stăpânul viei a plecat departe şi a lăsat lucrători în vie să o păzească şi să o cultive pentru a o face roditoare. Plecarea stăpânului departe are aici înţelesul duhovnicesc de libertate multă dăruită lucrătorilor. Stăpânul nu a rămas lângă lucrători să-i supravegheze din aproape, ci îi supraveghea din depărtare, ca şi când nu-i mai vedea. Prin aceasta Evanghelia ne arată cât de mult respectă Dumnezeu libertatea noastră de acţiune. El ne dăruieşte libertate, ca noi în mod liber să împlinim voia Lui, să alegem între a fi credincioşi şi recunoscători sau a fi necredincioşi şi nerecunoscători. Să alegem între a fi lucrători cinstiţi şi buni, sau lucrători vicleni şi răi. Aceasta este semnificaţia cuvintelor: “Iar el s-a dus departe” (Mt. 21, 33). Însă această libertate pe care stăpânul viei o acordă lucrătorilor viei nu este o indiferenţă din partea stăpânului viei; plecarea lui departe nu înseamnă nepăsare în privinţa modului cum este lucrată via şi în privinţa timpului când ea trebuie să aducă roade. De aceea, stăpânul viei trimite, periodic, oameni ai săi ca să vadă cum lucrează lucrătorii din vie şi dacă via este roditoare sau neroditoare. Plecarea departe mai are şi înţelesul de îndelungă răbdare a lui Dumnezeu, Care nu pedepseşte pe om imediat după ce a săvârşit păcatul, ci, prin diferite mijloace, voieşte să-l întoarcă din calea păcatului, pe calea împlinirii poruncilor Sale. Evanghelia ne spune că toţi cei trimişi de Dumnezeu ca să verifice lucrarea lucrătorilor din vie au fost bătuţi sau chiar omorâţi, “pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre” (Mt. 21, 35). După aceea, stăpânul viei a trimis şi mai mulţi oameni ai săi, dar toţi au avut aceeaşi soartă, toţi au îndurat acelaşi tratament ostil, umilitor şi ucigaş din partea lucrătorilor viei. În cele din urmă, stăpânul viei a trimis pe însuşi fiul său, ca să vadă cum se comportă şi cum lucrează lucrătorii din vie. Dar aceşti lucrători vicleni şi răi au zis: “Acesta este fiul, adică moştenitorul. Veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. Şi punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis” (Mt. 21, 38-39). După ce a pronunţat aceste cuvinte, Mântuitorul Iisus Hristos a întrebat pe arhiereii şi fariseii care se aflau de faţă: “Ce va face stăpânul viei cu aceşti lucrători răi?” (Mt. 21, 40). Iar ei au răspuns: “Pe cei răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători care vor da roadele la timpul lor” (Mt. 21, 41). Atunci pentru a le arăta că lucrătorii răi sunt tocmai ei, arhiereii, fariseii şi cărturarii, Mântuitorul Iisus Hristos le-a zis acestora: “Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va aduce roadele ei” (Mt. 21, 43). Apoi Domnul Hristos aminteşte ceea ce au spus proorocii David (Ps. 117, 22-23) şi Isaia (28, 16) despre piatra din capul unghiului pe care au nesocotit-o ziditorii, adăugând: “cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma; iar peste care va cădea ea, pe acela îl va spulbera” (Mt. 21, 44). Prin urmare, Mântuitorul Iisus Hristos arată că El este piatra din capul unghiului de care depinde mântuirea sau pieirea oamenilor. Această pildă din Evanghelia după Sfântul Matei se află şi în Evangheliile după Sfântul Marcu şi după Sfântul Luca. Toate aceste trei Evanghelii ne spun că arhiereii, fariseii şi cărturarii au înţeles că Iisus vorbea despre ei când le-a spus pilda lucrătorilor răi din vie (cf. Mt. 21, 45; Mc. 12, 12; Lc. 20, 19). Această pildă sau parabolă a fost pronunţată după intrarea Domnului în Ierusalim, cu puţin timp înainte de pătimirile, de răstignirea şi de moartea Sa pe Cruce. Deci pilda are şi un conţinut profetic, întrucât, la câteva zile după ce a rostit această pildă, Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a dovedit că El Însuşi este fiul stăpânului pe care l-au omorât lucrătorii din vie, adică arhiereii, fariseii şi cărturarii. Pilda aceasta ne arată că Dumnezeu a făcut din poporul evreu un popor ales ca să lucreze în via Domnului, l-a ales dintre celelalte popoare şi i-a dat Legea lui Moise cu multe principii sau reguli religioase, morale şi cultice, pentru a-l ajuta să-şi păstreze identitatea sa, deoarece avea de împlinit o misiune sfântă. Teascul din vie este viaţa spirituală a poporului ales, iar turnul de pază este simbolul templului din Ierusalim în care Dumnezeu era prezent în modul cel mai intens, pentru că preînchipuia pe Mesia – Hristos. Trimişii stăpânului viei sunt proorocii sau profeţii, pe care adesea conducătorii evreilor i-au bătut sau i-au ucis. Prin aceasta vedem că umanitatea păcătoasă, chiar dacă este chemată la o lucrare sfântă, devine adesea nerecunoscătoare, răzvrătită şi îndărătnică în a împlini voia lui Dumnezeu. Comportamentul lucrătorilor răi din vie este comportamentul oamenilor răi care, după ce au fost chemaţi în via Domnului sau în lucrarea lui Dumnezeu, uită repede de stăpân şi se fac stăpâni ei înşişi, considerând via ca fiind o proprietate a lor. De aceea, Mântuitorul le spune: “Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va aduce roadele ei” (Mt. 21, 43). Vedem că Domnul Iisus identifică via din pilda Sa cu Împărăţia lui Dumnezeu, iar lucrătorii viei sunt cei chemaţi de Dumnezeu să pregătească intrarea oamenilor în Împărăţia Lui. Astfel via simbolizează lucrarea sfântă de mântuire a oamenilor (...) (textul integral pe www.jurnaldedambovita.ro) Pr. Gabriel Furtună, Parohia Sf. Nicolae-Simuleasa din Târgovişte