29.03.2023 00:20

Va fi România la masa marii producții de baterii? (III)

Va fi România la masa marii producții de baterii? (III)
Galerie foto

Potrivit Institutului Geologic Român, țara noastră are zăcăminte de resurse aflate pe lista recent actualizată a materiilor prime strategice, esențiale pentru lanțul valoric al bateriilor. De pildă, Europa are un necesar de 7% litiu pentru producția de baterii litiu-ion dar produce doar 3%, deci este necesară dublarea producției. Ștefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român spune că țara noastră poate fi „în mod cert” o sursă importantă de litiu și grafit. Litiul se găsește în zona Munților Cindrel, la Contu-Negovanu.

Argile cu potențial de litiu sunt în Dobrogea și la Moldova Nouă, dar avem și ape geotermale cu conținut de litiu în zona Bihorul de Sud. De asemenea, România are zăcăminte de grafit, din care se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut și cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat. În România, grafitul este explorat și exploatat în zona Valea Galbenă din Gorj.

Potrivit aceluiași expert, țara noastră are „depozite uriașe” de magneziu în zona Budureasa dar și bor, element critic pe care alții nu îl au și pe care în momentul de față, Europa îl importă din Turcia. În opinia profesorului în geologie, statul român ar avea o imagine clară a situației resurselor critice și a cantităților exacte pe care le deținem dacă ar exista investiții în acest sens. Cert este că 99% din resursele României sunt în acest moment nefolosite și orice interes în a activă și valorifica o astfel de resursă ar însemna un timp de așteptare de cel puțin 3 ani.

O altă slăbiciune a lanțului valoric al bateriilor unde România poate avea un rol esențial este lipsa acută de specialiști. Potrivit estimărilor Comisiei Europene este nevoie de cel puțin 800 de mii lucrători din Europa care să fie recalificați și perfecționați cu expertiză în domeniul bateriilor. Anticipând această problemă, Alianța Bateriilor a creat Academia Alianței care ajută la formarea și perfecționarea forței de muncă oferind expertiză în domeniu și parteneriate cu universități care introduc programe noi de licență și masterat pentru studenți.

În iunie 2022, Academia s-a lansat și în România prin semnarea unui memorandum între Guvernul României și EIT InnoEnergy. România și-a luat astfel angajamentul perfecționării și recalificării a 20 de mii de lucrători în următorii 4 ani. Cu acea ocazie, premierul Nicolae Ciucă exprima și un obiectiv – atragerea de investiții de cel puțin două miliarde de euro în sectorul bateriilor în următorii 5 ani.

Este nevoie de acțiuni concrete și de ceva mai multă viziune pentru ca România să treacă de la o țară cu potențial uriaș, una din care ne pleacă specialiștii, la o țară care are un cuvânt spus și un rol important de jucat în planul industrial strategic al Uniunii Europene.

Chiar dacă obiectivele Alianței Bateriilor au fost reajustate pe fondul crizelor suprapuse, România poate profita de avantajele uriașe pe care le oferă statutul de membru al Alianței Europene a Bateriilor, o rețea care este încă la început de drum și care este în căutare de soluții. România poate fi parte din soluție.

Este nevoie, în primul rând de cooperare interinstituțională și de o comunicare continuă între Guvernul României și actorii industriali. De asemenea, este esențial ca în sectorul privat românesc să existe interes și specialiști cu know-how în domeniu care să știe să aplice pentru proiecte majore de investiții.

Fără o aplicație bine făcută, nu ai acces la finanțare și oportunități, așa cum s-a întâmplat în primă fază cu start up-ul românesc Prime Battery Technology. Un exemplu de bună practică ce poate fi replicat la o scară mult mai mare și care deschide inclusiv perspectiva unei prime fabrici giga în România, realizare care ar demonstra că țara noastră poate fi locul în care resursele și industria se pot întâlni.

 

 

Dan Luca