31.05.2018 00:19

Sunt lucruri pe care refuz să le înţeleg!

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

Exact, aşa este, refuz să înţeleg dacă România îşi mai aparţine. Se pare că nu. Iată, de ani buni, la catedrala româno-catolică din Şumuleu Ciuc, de Rusaliile catolice vin maghiari de oriunde de pe planetă în cohorte iredentiste şi faldurile drapelului naţional al Ungariei năpădesc un picior de munte ascultând o slujbă ţinută în aer liber de un mare sobor de prelaţi şi, de fiecare dată, participă şi oficialităţi înalte de la Budapesta. Şi, tot de fiecare dată, sub marea fâlfâitoare de steaguri verzi-albe-roşii se rostesc alocuţiuni revanşarde, extremist şovine de revendicare a Transilvaniei. Nu numai a „ţinutului secuiesc”, a Transilvaniei în întregul său. Anul acesta, deunăzi, la Şumuleu Ciuc au participat 100.000 de maghiari năpădiţi acolo nu numai din Ungaria şi România, ci şi din zări îndepărtate (Noua Zeelandă, Australia, Canada, Statele Unite etc.). Iar o fugă au dat până la Şumuleu Ciuc şi… preşedintele Republicii Ungare, şi preşedintele Parlamentului de pe malurile ungureşti ale Dunării. Au bântuit pe acolo aşa, ca vodă prin lobodă. Cică, în calitate de simpli cetăţeni. Haida de, motivaţia asta este pentru proşti! De bună seamă, sărbătoarea maghiară a Rusaliilor de la Şumuleu Ciuc este una tradiţională. Să şi-o sărbătorească. Au tot dreptul democratic, beneficiind şi de naiva generozitate a românilor. Dar când ea se transformă, agitată şi de cuvântările anti-româneşti şovine, atunci despre ce vorbim? Cu atât mai mult refuz să înţeleg complicitatea iresponsabilă a Preşedintelui României şi a guvernanţilor, care este una de natură trădătoare. Pentru că, vă spun eu, şi ştiu bine ce spun, dacă românii şi-ar îngădui să organizeze, cu ocazia vreunei sărbători ortodoxe, vreun pelerinaj la episcopatul nostru de la Gyula, în frunte cu un înalt demnitar român, indiferent cine, Budapesta ar pune de-o expulzare în masă, reclamând Bucureştiul la Bruxelles, la ONU, la Moscova de „amestec în treburile interne ale Ungariei”. Şi, asta e, la Bucureşti nimănui nu-i vine mintea la cap. Bravo mă, vă doare-n cot de Transilvania românească!