05.10.2018 00:25

Strategie nouă a sindicatelor din Apărare

Galerie foto

❚ „S-a luat în discuţie şi offset-ul vizavi de achiziţiile mari pe care România le face în momentul de faţă, de aproape 10 miliarde de dolari, în perioada următoare. Offset-ul, din punctul nostru de vedere, lipseşte cu desăvârşire deşi avem exemple de ţări, cum este Polonia care are offset şi de 120%”, a declarat Constantin Bucuroiu

VIOLETA STANCIU

Reprezentanţii sindicatelor din industria de Apărare a ţării s-au întâlnit în cursul acestei săptămâni, respectiv miercuri, 3 octombrie 2018, la Moreni, pentru a pune la punct strategia pe 2019, an care stă să bată la uşă! Pentru ca salariaţii acestei industrii strategice a ţării să nu mai trăiască în incertitudine şi cu frica zilei de mâine, pentru că ei, de regulă, depind de existenţa unor contracte, interne sau externe, care ba sunt, ba nu sunt, s-a conturat necesitatea elaborării unei „organigrame de avarie” pentru fiecare agent economic din domeniu, cu un anumit număr de salariaţi pe care statul trebuie să-i plătească şi atunci când societatea se află în impas. Tot la Moreni, sindicaliştii au abordat şi problema offset-ului din industria de apărare, care lipseşte cu desăvârşire deşi România face achiziţii de ordinul miliardelor de dolari, fără să primească nimic la schimb. Nu se întâmplă acelaşi lucru şi în Polonia, ţară de la care România ar avea multe de învăţat, care a ajuns la un offset, pe industria militară, de peste 120%. Ne întrebăm retoric, ce face MAPN, Ministerul Economiei, Guvernul României, de ce nu copiază şi la noi modelul polonez? Cine îi împiedică să facă acest lucru şi de ce...? „Ne-am întâlnit, la Moreni, cele patru federaţii sindicale care fac parte din industria de apărare. Este vorba de Federaţia Naţională Solidaritatea Metal, a Industriilor, Federaţia Naţională a Sindicatelor Unirea, Federaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Industrie. S-a luat în discuţie, ca probleme deosebite, elaborarea unei organigrame de avarie pentru stabilirea numărului maxim de personal în ceea ce priveşte Legea 232/2016, dar s-a vorbit şi despre salarizarea personalului din industria de apărare... şi ce trebuie făcut. De asemenea, s-a luat în discuţie şi offset-ul vizavi de achiziţiile mari pe care România le face în momentul de faţă, de aproape 10 milarde de dolari, în perioada următoare. Offset-ul, din punctul nostru de vedere, lipseşte cu desăvârşire deşi avem exemple de ţări, cum este Polonia care are offset şi de 120%. Vă daţi seama, polonezi fac achiziţii din exterior dar, în contrapartidă, industria poloneză de resort realizează produse pentru cei de la care cumpără în proporţie de 120%. Pe când la noi, în ultimii zece ani, offset-ul a lipsit cu desăvârşire, iar acum situaţia nu este deloc mai bună. În baza acestor discuţii a reieşit necesitatea unei organigrame de avarie care reprezintă numărul de personal pe care orice societate şi-l conservă pentru ca în orice moment să poată fi gata să producă în anumite condiţii. Adică, dacă mâine începe un conflict, fabrica X să poată să producă ceea ce este necesar. Organigrama de avarie a fost introdusă în Legea 232 chiar de către sindicate şi avem o grămadă de discuţii pentru că ministerele nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă care este definiţia şi ce ar trebui să rezolve această problemă. Adică, în mod normal ar trebui să dispară acel nucleu, care se acorda până acuma, şi în baza organigramei de avarie fiecare are un număr de salariaţi... 40-60%, cam atât reiese dintr-o organigramă bine făcută şi funcţională. Aceştia vor primi bani, pentru a întreţine personalul pentru a fi gata în orice moment să producă... Dacă nu sunt comenzi, oamenii trebuie să fie plătiţi din această organigramă de avarie, iar dacă sunt comenzi şi contracte atunci banii aceştia se întorc înapoi la stat. Spun asta, pentru că s-a demonstat şi avem exemplul de la Uzina Mija, dar şi de la Cugir... că contractele şi comenzile militare sunt conjuncturale. Adică azi poţi să fii în vârf şi să produci 100% şi mâine poate să pice un contract militar şi tu să rămâi cu oamenii pe drumuri. Şi atunci, dacă considerăm că este nevoie ca România să aibă o industrie de apărare proprie... trebuie s-o şi întreţină. Aşa fac toţi din lumea asta, numai că în lume, în ţările care se respectă, au dezvoltat industria în aşa fel încât produc, pentru sistemul naţional, cu prioritate din interior şi achiziţionează numai ce nu pot ei să facă la acel moment. Noi am externalizat totul, luăm totul de la alţii, am trimis românii să muncească în Germania sau în alte ţări, să fie sclavi, în loc să creem locuri de muncă bine plătite, cum ar fi industria de apărare, şi să producem noi pentru aceste zeci de miliarde care pleacă din bugetul statului, din buzunarul fiecărui cetăţean. Aceşti bani trebuia să rămână în România. Dar asta este, ne vindem, pentru că unii bagă mai mult în buzunar...”, ne-a declarat liderul de sindicat de la Uzina Automecanica Moreni, Constantin Bucuroiu.