09.01.2019 00:21

Steagul sau Geavrelele de la Morteni

Galerie foto

În fiecare an, de Bobotează, în comuna Morteni, are loc un obicei unic în spaţiul etnografic românesc şi păstrat cu sfinţenie: Steagul sau Geavrelele. În acest an, vicepreşedintele CJ Dâmboviţa, Luciana Cristea şi deputatul PSD Corneliu Ştefan au participat la această manifestare unică.

Tradiţia spune că tinerii necăsătoriţi din fiecare sat al comunei trebuie să împodobească, încă din Ajunul Bobotezei câte o prăjină, căreia i se spune steag, a relatat pe o pagină de socializare dl Marius Dumitru, membru al Asociaţiei „Cultul Eroilor“, Filiala Dâmboviţa. Acestea sunt confecţionate dintr-un singur lemn şi sunt împodobite cu câte 1000-1500 de batiste cusute de mână. Bucăţile de pânză decorate cu motive populare sunt lucrate de fetele bune de măritat şi sunt adunate din timp, de către stegari. De Bobotează, cetele de flăcăi aduc steagurile în mijlocul comunei, unde vor fi sfinţite de preoţi. Stegarii îi ridică de trei ori pe braţe pe cei întâlniţi în cale, ca să le meargă bine. Obiceiul este un prilej de bucurie pentru locuitorii comunei, care se întâlnesc, îşi urează de sănătate şi petrec în cinstea celor care poartă numele lui Ioan Botezătorul, dar este şi un moment al amintirilor frumoase pentru cei trecuţi de prima tinereţe. Prăjinile sunt despodobite în ziua de 8 ianuarie şi vor fi păstrate de-a lungul anului la biserică, sau la streaşina caselor. Busuiocul din vârful steagurilor este împărţit şi pus la icoane. Cuvântul geavrea vine din limba turcă şi înseamnă batistă. Se spune că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite. Prăjinile sau steagurile sunt împodobite şi cu bete, panglici de cânepă lungi de trei, patru metri ţesute la război de către femeile comunei, create pentru prinderea geavrelelor. Împodobirea continuă cu ciucuri din lână, viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capătul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi busuioc. Tinerii din sat împodobesc prăjinile cu geavrele timp de câteva zile. E mult de muncă, pentru că pe fiecare prăjină se leagă până la 1.500 de batiste. În dimineaţa de Bobotează, geavrelele sunt sfinţite de preot, după care tinerii merg cu ele din casă în casă. Obiceiul geavrelelor este vechi, iar tradiţia spune că vizita flăcăilor de Bobotează aduce noroc în fiecare gospodărie. După 8 ianuarie, tinerii desfac geavrelele şi le înapoiază fetelor. Prăjinile se urcă în podul unei case, unde stau până la Crăciunul viitor, când vor fi duse la biserică pentru a fi sfinţite.