28.11.2014 00:19
Sfântul Apostol Andrei, primul propovăduitor al Evangheliei la români
Galerie foto
Originea apostolică a creș- tinismului românesc stă în legătură cu predica Sfântului Andrei, pe care Biserica noastră îl cinstește în ziua de 30 noiembrie, în fiecare an. Pomenirea numelui său are o adâncă semnificație în spiritualitatea românească, deoarece aceasta și-a păstrat până astăzi specificul ortodox și, odată cu aceasta, unitatea de neam, limbă și gândire.
Cine era Sfântul Apostol Andrei? Era frate cu Simon Petru, cel mai în vârstă dintre apostoli, tatăl lor fiind pescarul Ioan din localitatea Betsaida, situată pe țărmul lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte, în provincia Galileea. Amândoi s-au numărat printre „ucenicii” Sfântului Ioan Botezătorul. A fost martor și el, alături de alți ucenici, la Botezul Domnului, întărindu-se în convingerea că Acesta era Mesia Cel prezis de prooroci. Chemarea lui Andrei la apostolat s-a petrecut mai târziu, când era împreună cu Simon Petru și pescuiau, iar Mântuitorul i-a chemat să vină după El ca să-i facă pescari de oameni.
Ei au ascultat chemarea divină și L-au urmat pe Domnul (Matei 4, 18-20). Andrei a fost în permanență alături de Mântuitorul: L-a însoțit pe drumurile Țării Sfinte, a fost martor la minunile pe Care le-a săvârșit, a ascultat cuvintele Sale de învățătură, a suferit alături de ceilalți Apostoli când Domnul a fost răstignit pe cruce, s-a bucurat alături de ei când a aflat minunea Învierii și L-a văzut înviat în prima zi și după opt zile, apoi L-a văzut la arătarea din Galileea, când au primit poruncă de a predica Evanghelia la toate neamurile.
În urma acestei porunci, după Pogorârea Duhului Sfânt, Sfinții Apostoli au început să predice noua învățătură. Potrivit tradiției, Sfântul Andrei a predicat întâi în Țara Sfântă, apoi în Asia Mică, de unde a trecut în Europa, ajungând până în Sciția Mică (Dobrogea de astăzi), dar și în nordul Mării Negre, în Ucraina de astăzi (Sciția Mare). Cu alte cuvinte, Sfântul Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, strămoșii românilor.
A predicat însă și grecilor care locuiau în cetățile de la Marea Neagră: Tyras (Cetatea Albă), Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia) și altele. Unele colinde, legende și obiceiuri din Dobrogea și din stânga Prutului amintesc de trecerea Sfântului Andrei prin aceste locuri. De la noi, Sfântul Andrei a dus „vestea cea bună” și în Bizanț (Constantinopol), iar de acolo a trecut în Grecia ajungând până în sudul ei, în orașul Patras.
Acolo a suferit moarte martirică, fiind răstignit pe o cruce în formă de X (numită până azi „crucea Sfântului Andrei”), probabil în cursul persecuției lui Nero.
Florin Alexandru Popa, Parohia Dealu Mare