13.12.2013 08:19
Să vorbim despre Bruxelles!
Galerie foto
dr. DAN LUCA
Bruxelles-ul a dezvoltat de ani de zile o adevărată comunitate a actorilor europeni, fiind capitala „de facto” a Uniunii Europene, fără o reală decizie în acest sens. E drept, la o eventuală nominalizare, nu multe alte orașe europene s-ar ridica la nivelul cerințelor. Luând în calcul mai multe caracteristici, avem orașe „centru de gravitație” sau care din punct de vedere diplomatic, demografic, metropolitan sau civic se potrivesc pentru a îndeplini rolul de capitală comunitară.
De exemplu, Praga este capitala europeană care din punct de vedere spațial este cel mai central poziționată, în același timp Frankfurt este situat aproape de marile orașe europene, iar Luxemburg-ul câștigă puncte la capitolul metropolitan. Ce limbă se folosește la Bruxelles? Dacă în Belgia olandeza a fost recunoscută ca limbă oficială în nord, franceza, în sud, și germana, la granița de est, în orașele și suburbiile din Bruxelles, și franceza și olandeza sunt recunoscute ca limbi oficiale.
{GOOGLE_AD_BOX1}
Recent au apărut propuneri de a declara engleza limbă oficială, alături de celelalte două. Din păcate, orice discuție despre limbaj sau educație este de natură să declanșeze controverse într-o țară unde problemele lingvistice sunt o componentă definitorie a vieții politice. Lucrând în diferite instituții, în cele mai multe cazuri, europeanul de Bruxelles intră prea puțin în contact cu belgienii, iar aceștia nici nu sunt cei mai buni vorbitori de franceză sau olandeză – viața acestora se „personalizează” în funcție de specificul activității pe care o desfășoară.
Conform cifrelor pe care Ministrul flamand al Educației, Pascal Smet, le cita în planul său, plan numit „Marnix”, 63,2% dintre locuitorii din Bruxelles sunt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puțin de 20% sunt nativi olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, dar cu toate acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în capitala Belgiei sunt nevoite să vorbească limba engleză bine sau foarte bine, având în vedere natura muncii lor.
„Aș dori să văd toată lumea care trăiește la Bruxelles vorbind cel puțin o limbă comună, și aceasta ar putea fi limba engleză”, preciza Smet. Puțin peste jumătate din respondenți unui recent sondaj, stabiliți în capitala Belgiei, au declarat că ar dori ca, în cazul administrației publice de la Bruxelles, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza.
Apropo de asta, în ultima vreme s-a schimbat și abordarea francezilor față de limbile străine, inclusiv engleza. Aproximativ 80% dintre respondenții unui recent studiu au declarat că folosesc în principal limba engleză în viața lor de zi cu zi, în relație cu alți profesioniști UE de la Bruxelles, subliniind un sentiment crescând de pragmatism față de limbile străine. Franceza rămâne încă utilizată pe scară largă, la Bruxelles.
Michel Soubies însă, un fost funcționar al Comisiei Europene, care se numără printre cei care au răspuns la sondaj, a declarat că executivul UE ar trebui să lupte împotriva tendinței de monolingvism pentru a reveni la ceea ce el a descris ca fiind „multilingvism controlat“, cu patru sau cinci limbi. Locuiesc în Bruxelles-ul european de 16 ani.
Sunt în permanent contact cu expatriați, funcționari din instituțiile europene, cu angajați din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sunt, majoritatea, cu studii superioare, bine plătiți, sociabili, deci timpul trece rapid și plăcut în acest amalgam de profile. Lucrând în diferite instituții, în cele mai multe cazuri europeanul de Bruxelles intră prea puțin în contact cu belgienii. Și aproape toate discuțiile, formale și informale, se poartă în engleză.
Dan Luca este doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani și își desfășoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj. În 2008, inspirat și sprijinit de social-democrații germani, socialiștii francezi și laburiștii britanici, a înființat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.