30.05.2014 08:19
S� fim europeni prin fapte, nu prin vorbe!
Galerie foto
dr. DAN LUCA
România are nevoie de o echip� puternic� pentru racordarea ��rii la Uniunea European�. Vorbim înc� de noi �i ei – România �i UE, �i per ansamblu, impactul prezen�ei române�ti este înc� insular, nesustenabil. Nu avem în discursul public - politic din România o abordare inclusiv�, dar în plus, trebuie s� în�elegem c� nu doar reprezentan�ii politici, ci �i ai organiza�iilor neguvernamentale, economice, sau academice contribuie la „cl�direa” sistemului comunitar.
Constat c� României îi lipsesc speciali�tii de alt�dat�. Analizând nivelul „racord�rii” României la Uniunea European�, spuneam înc� de acum câ�iva ani c� �ara are nevoie de 25.000 de români pentru un sistem func�ional, care s� produc� rezultate maxime �i sus�in în continuare aceast� propunere. Dac� ne referim la institu�ii, la nivelul fiec�rui minister „de linie” trebuie câteva persoane (10-20 poate) care sunt responsabile cu „emiterea semnalelor” despre pozi�ia României în politica sectorial� aferent�.
{GOOGLE_AD_BOX1}
La nivelul legislativului sute de persoane contribuie la buna racordare a ��rii la agenda european�. Viitorul Parlament European va func�iona dup� prerogativele Tratatului de la Lisabona, iar parlamentele na�ionale dispun de un efectiv puternic cu radarul spre Bruxelles. Fiecare deputat sau senator, fiecare grup politic, fiecare comisie politic� î�i are exper�ii s�i pe politicile europene. Desigur sunt �i alte institu�ii pe plan na�ional care au un rol în mozaicul rela�ion�rii.
Nu cred c� exagerez când precizez c� sunt necesare 12.500 persoane în sistemul institu�ional na�ional care pot fi considerate actori locali ai afacerilor europene. Acestora li se adaug� alte sectoare care sunt foarte dinamice în rela�ia cu capitala Europei. Zeci de companii, care în cadrul departamentului „regulatory affairs” desf�oar� ac�iuni în direc�ia lobby-ului legislativ �i care cunosc în detaliu culisele comunitare.
Federa�iile industriale, camerele de comer� �i industrie, organiza�iile neguvernamentale, patronatele, sindicatele, firmele de consultan��, cabinetele de avocatur� au toate „ac�iuni” în domeniul afacerilor europene. Sute de ziari�ti scriu (chiar dac� de multe ori nu con�tientizeaz� 100%) despre dinamica sistemului comunitar, fie c� e vorba despre politic�, finan�e sau educa�ie. Sunt alte sute de profesori, conferen�iari �i lectori universitari care au prezent�ri despre „lumea codeciziei” sau construc�ii institu�ionale comunitare.
F�r� a exagera, extrapolând pu�in desigur, cred c� sunt alte 12.500 în „sectorul privat” care î�i „câ�tig� pâinea” (cel pu�in par�ial) din afacerile europene. Europenizarea �i expertiza în domeniul Uniunii Europene poate s� fie privit� ca o „a doua alfabetizare”, iar tinerii educa�i au �anse mai mari pentru a-�i g�si locul în Uniunea European�, cu mândrie c� sunt europeni.
Nu este r�u s� ne gândim s� introducem la nivelul curriculei o materie despre cultura �i civiliza�ia european� (la clasa a X-a în România). Ceva îns� foarte practic, nu un con�inut sec �i plin de date statistice. Cursuri despre ce înseamn� cet��enia european�, ce drepturi �i obliga�ii îi revin cet��eanului european, ce oportunit��i avem noi ca români în spa�iul european.
Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, profesor la universit��i din Bruxelles, Bucure�ti �i Cluj. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997 �i este pre�edintele Casei Europei Bruxelles. Cei interesa�i de actualitatea european� pot urm�ri mesajele zilnice postate pe blogul www.casaeuropei.blogspot.com.