25.05.2017 00:18

România la mezat

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

Din ce în ce mai insistent se impune în spaţiul public opinia conform căruia România nu mai aparţine românilor, ci mai mult altora, venetici care au dat buzna să-şi însuşească bogăţii naturale, pământuri, să-şi deschidă ca investitori, afaceri profitabile. Dacă polonezii, cehii, slovacii, ungurii, estonii, letonii, lituanienii îşi apără cu dinţii interesul naţional – şi ei au fost cândva parte a „lagărului socialist european, iar acum sunt colegii noştri în UE şi NATO, dar au o ţinută demnă în relaţiile lor internaţionale - , guvernanţii noştri, indiferent ce apartenenţă politică au avut, au lăsat ţara de izbelişte, au lăsat-o pradă hienelor şi lupilor năpădiţi pe meleagurile noastre din toate zările lumii. Şi ne-au năpădit cu o sete sălbatică de înavuţire, încât România este multilateral colonizată. O recentă statistică a investitorilor străini mi-a creat o stare de nesomn şi de nelinişte, întrebându-mă pe unde vor fi fiind pe meleagurile patriei investitorii băştinaşi, că vorba ceia, îi poţi număra pe degetele de la o mână. Şi, din păcate, guvernele neamului, Parlamentul şi Preşedinţia ţării au încurajat, ori s-au făcut că nu văd această prădalnică stare de lucruri. Investitori suedezi, sud-africani, nemţi, francezi, italieni, turci, austrieci, până şi lituanieni au pus de afaceri profitabile pentru propriile lor teşcherele. Şi pe când românii alungaţi – căci este termenul corect şi dureros al pierderii forţei de muncă în ţară – în occidentul UE trimit din ce în ce mai puţini bani în ţară investitorii străini externalizează fără nicio restricţie profitul în ţările de baştină sau în „paradisuri fiscale” (off-shore-uri de pe aiurea). Iată un paradox incredibil: România îi îmbogăţeşte pe străini într-o fericire, guvernanţii ei predând-o fără nicio remuşcare, din nefericire, „asasinilor economici” mondiali. Dacă până acum guvernanţii se lăudau, e drept, in absurdo, cu o „creştere economică” cu deosebire pe seama românilor alungaţi în afară – nesustenabilă, deci-, de acum încolo doar Dumnezeu în marea Lui milă ne mai poate salva. Ce ar fi de făcut? Simplu, dar nu se vrea: încurajarea, creându-li-se condiţii favorabile, investitorilor şi dezvoltatorilor autohtoni. Altfel rămâne cum am văzut: România e scoasă la mezat.