20.11.2014 00:16
Răspunsuri ANRP pentru dâmbovițenii (des)păgubiți
Galerie foto
❚ „Macovei și Flutur au făcut o lege pentru câțiva ai lor și au înnebunit un sistem”, a declarat la Târgoviște președintele ANRP, George Băeșu ❚ Cazurile prezentate de cetățeni au fost, în majoritate, despre despăgubiri pe legile 9/1998 și 290/2003, dar s-a discutat și despre situații legate de fondul funciar
ANDREI VASILIU
Așa cum am promis, cotidianul „Jurnal de Dâmbovița” revine asupra întâlnirii din 12 noiembrie a.c. între dâmbovițeni și președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) - George Băeșu. Conducerea ANRP a discutat cu cetățenii beneficiari ai legilor restituirilor despre stadiul soluționării dosarelor de despăgubire constituite în temeiul legilor fondului funciar și al Legii nr. 10/2001.
S-a vorbit, de asemenea, despre o nouă lege, care va fi supusă curând votului Parlamentului și care reglementează acordarea compensațiilor în baza Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003. La discuția cu dâmbovițenii, găzduită de Oficiul pentru Cadastru (OCPI) din Târgoviște, au fost prezenți și subprefectul Antonel Jîjîie, ing.șef Ion Nistor din cadrul OCPI și consilieri ai ANRP. Oamenii veniți să-și spună păsul au primit de la conducerea Autorității informații despre stadiul propriilor dosare de despăgubire.
Majoritatea celor prezenți au vorbit cu președintele Băeșu despre problema dosarelor pentru bunurile deținute pe fostele teritorii ale statului român, terenuri aflate astăzi în Bulgaria (legea 9/1998), respectiv în Barasabia, Bucovina și Ținutul Herța (legea 290/2003). Vă prezentăm pe scurt dialogul dintre conducerea ANRP și dâmbovițeni, întrucât este foarte probabil ca mulți cetățeni să se regăsească în situațiile de mai jos și, astfel, citind „Jurnal de Dâmbovița”, să obțină răspunsuri la propriile cazuri.
În locul martorilor, se cer declarații pe propria răspundere
O doamnă, care își reprezenta mama în vârstă de 78 de ani, a spus că are o hotărâre de despăgubire încă din 2007. Până în 2012 a fost în audiențe, a formulat petiții, dar nu a primit răspuns.
„La un moment dat, cineva care ținea audiența, fără ecuson, tot spunea că ar mai trebui ceva la dosar, o corespondență cu Cernăuți. Ce anume mai trebuie? Dacă am hotărâre ce se poate întâmpla?”, a întrebat petiționara.
Răspunsul președintelui George Băeșu a fost că dosarele veneau la ANRP pe legea 290 doar pentru plată. În cazul în care cineva făcea o contestație, ANRP trebuia să soluționeze contestația și, dacă o găsea întemeiată, dădea hotărârea la Prefectură să o refacă.
„Acum se schimbă situația, dosarele care sunt la ANRP rămân strict pentru plată, iar cele de la Prefecturi vor fi validate de ANRP. Experiența ne-a arătat că s-au strecurat mulți oameni care nu aveau dreptul la plată”, a spus George Băeșu.
Președintele ANRP a menționat că se va introduce declarația pe propria răspundere în locul martorilor, pentru ca beneficiarii să poată cere plata chiar dacă nu au obținut documentele solicitate de prefecturi.
8 milioane RON, blocate la CEC
din cauza adreselor greșite în cererile de plată
Un alt cetățean, parte într-un dosar, care a depus toate documentele până în 2009, a ținut să spună că în fosta administrație se intra în audiență, dar nu se vorbea cu documentele în față, ci despre lege în general și că nu putea vedea dosarul.
De asemenea, discuțiile se purtau cu un consilier specializat pe probleme economice, nu juridice și petiționarului i se tot cereau documente.
„Vă rog să explicați celor de acolo că cei care au dosarele complete nu pot să mai vină de atâtea ori acolo cu dosarele complete”, a solicitat dâmbovițeanul.
Președintele ANRP i-a răspuns că oamenii care au dosare la ANRP trebuie să facă cerere de plată, cu document de identitate și cont bancar, iar titlurile de plată vor fi trimise la adresa respectivă.
„Sunt situații în care din dosar nu reies foarte clar cotele moștenitorilor. Am înființat un serviciu de titluri de plată care au verificat pe numele cui le fac și în ce cotă. La unii am făcut la același dosar 3 titluri, dar la unii am făcut un singur titlu pe dosar. Dvs. toți ați vrea să vă vedeți dosarul. Prostia de dinainte era următoarea: veneau dosare de la Dâmbovița și se verificau la intrare. Vedeau dacă e bun, îl puneau pe raft și mai ajungea după 5 ani. Acum la ANRP aflați stadiul dosarului și ce se dorește. La dvs. e o problemă de dezbatere a succesiunii și se dorește clar să se știe cota”, a spus președintele Băeșu.
„Dacă beneficiarii au cotă parte,
se împarte suma în funcție de certificat”
Legat de împărțirea sumei din dosar în funcție de cota parte deținută a vrut să afle detalii o doamnă care își reprezenta mama de 86 de ani.
„Cum facem noi, fiindcă banii vor veni pe numele mamei, dar sunt și alții cotă parte în dosar?”, a fost întrebarea adresată conducerii ANRP, la care președintele Autorității a răspuns:
„Dacă au cotă parte, se împarte suma de la noi în funcție de certificat. Nu vreau să vă spun cât de proști erau unii de la direcție, că împărțeau cota după afini sau cumnați”.
George Băeșu a adăugat că dacă beneficiarul dintr-un dosar se stinge din viață până să primească banii, trebuie specificat în dosar noul beneficiar. De asemenea, e important ca adresele să fie corecte, fiindcă ANRP are deja aproape 8 milioane RON (80 miliarde lei vechi) blocate în CEC Bank din cauză că titlurile au ajuns la adresele din dosar, la care însă nimeni nu le primea sau titularii erau decedați.
„Avem o Nană în fiecare județ”
„Locuiesc în Târgoviște de 42 de ani, dar speța e legată de Călărași. Nu de comuna Nana. Am o problemă pe legea 165”, și-a început păsul o dâmbovițeancă, la care președintele George Băeșu a replicat cu un zâmbet amar:
„Stiți că noi avem o Nană în fiecare județ. Să vedeți ce Nană avem la Alba-Iulia…”.
Petiționara a mai spus că avea o problemă pe fondul funciar la Călărași. Dosarul nu era la ANRP, ci la administrația localităților respective. Primise 10 hectare, șia scos actele de la arhivele statului, dar între timp a apărut noua lege în timpul guvernării PDL și a luat-o de la capăt.
Răspunsul președintelui ANRP a venit prompt:
„Macovei și Flutur au făcut o lege pentru câțiva ai lor și au înnebunit un sistem. Spuneți-mi unde sunt cererile dvs”.
Recomandarea pentru petiționară a fost să completeze pe loc o fișă pusă la dispoziție de consilierii ANRP aflați la întâlnire, urmând să primească o soluție în scurt timp.
„Plata în natură nu mai există. Dl subprefect știe foarte bine că o grămadă de teren și pădure a ajuns la samsari. Nu mai vrem samsari, doar foștii proprietari”, a menționat, în final, președintele ANRP.