08.05.2020 08:38

Plan Marshall sau Pasăre Phoenix pentru UE?

Plan Marshall sau Pasăre Phoenix pentru UE?
Galerie foto

DAN LUCA 


Decriptez anumite semnale care sunt proiectate vizibil în spațiul public european, iar următorul mesaj mă intrigă. „Uniunea Europeană are nevoie de un Plan Marshall pentru relansare economică”.

 

Planul Marshall e menționat la greu de mulți ani, cu mult înainte de criza Corona, și are o conotație particulară, ceva de genul „avem o problemă și cu această abordare rezolvăm totul”. Chiar și la nivelul național sau regional, în UE se folosește acest brand pentru a avea un impact, de multe ori doar mediatic, așa cum a fost cazul Flandrei în 2015 cu faimosul Plan Marshall 4.0.

 

Dacă ne întoarcem însă la cartea de istorie, clarificăm mecanismul de atunci. Planul Marshall (oficial Programul European de Recuperare, ERP) a fost o inițiativă americană adoptată în 1948 pentru ajutor extern către Europa de Vest. Statele Unite au transferat peste 12 miliarde de dolari (echivalentul a peste 128 de miliarde de dolari în 2020) în programele de recuperare economică către economiile din Europa de Vest după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

 

Nu vreau să fiu negativ, dar cu siguranță nu suntem în situația politică și economică de acum 70 de ani, deci nici nu se pune în discuție să avem un ajutor financiar extern, fie el american sau din terțe părți. Întreaga poveste cu Panul Marshall trebuie să evolueze către ceva realist, în direcția unei - mai curând - păsări Phoenix europene. Uniunea Europeană este „adolescentul permanent″ în care trebuie să credem așa cum avem grijă de copiii nostri. Nu putem să-l lăsăm la voia sorții, mai ales acum când proiectele naționaliste prind putere în fiecare ungher de Europă.

 

Soluția unei UE puternice nu poate veni doar de la instituțiile europene sau de la clasa politică. E nevoie de o abordare inclusivă, în care societatea europeană e implicată real în proiect. Media e un partener evident, nu doar din punct de vedere al canalului de comunicare cu cetățenii, dar și din cel al stabilirii pulsului societal. Așa cum proiectul pieții interne sau cel a monedei comune europene au avut ca partener sectorul de afaceri, e nevoie ca proiectul ″Europei reale″ să împuternicească media în a structura și facilita discuția.

 

Între Ziua Presei și Ziua Europei, pe fondul unei crize de identitate pentru Uniunea Europeană, a gândi larg, atipic, e ceea ce dorim. Dacă reușim să clădim împreună o Europă mai bună, mai normală, un proiect comun funcțional, vom rezolva indirect și marea problemă a structurii federative – comunicarea proiectului european cu proprii cetățeni. Acum e momentul perfect pentru a scrie istoria Uniunii Europene cu cetățenii !

 

Dan LUCA este  VP Strategic Innovations a grupului EURACTIV. Conferențiază în universități din Bruxelles și București; fiind și autorul cărții Mapping the Influencers in EU Policies.