22.09.2014 00:09
Petruța, fii bărbată!
Galerie foto
COSTIN MIHAI
„Dacă eram bărbat, îți arătam eu ție! Sau dacă erai bărbatul meu, nu mai intrai în casă. Cum pot să țină unul ca tine la ziar?”. Așa mi-a transmis, mai în glumă, mai în serios, Petruța Iugulescu, afișând un zâmbet forțat. „Gândește-te că mulți dintre arbitrii despre care scrii și îi contestă unii, sunt doar niște copii. Ce o să te mai lauzi cu ei când vor ajunge să arbitreze în prima ligă!”. Cel puțin mie nu mi-a zis direct că o stresez, cum i-a transmis secretarului AJF Dâmbovița, Severin Anghelinu. E bine că șefa arbitrilor spune ce gândește, doar că uneori vorbește neacoperit. Faptul că s-a impus într-o lume a bărbaților, făcând carieră în arbitraj, nu înseamnă că se pricepe să-i și conducă.
{GOOGLE_AD_BOX1}
De fapt, cam de asta îmi dau eu seama că suferă Petruța, de șefie. O fi șef peste arbitri, o fi șef la ea acasă, însă nu este șefa tuturor, inclusiv a jurnaliștilor. Îi transmit aici că, în numai zece luni de „domnie” peste arbitrii dâmbovițeni, a devenit cea mai contestată persoană din cadrul AJF. Ion Coman a rezistat în această funcție extrem de grea peste 22 de ani, rămâne de văzut dacă Petruța va atinge măcar 22 de luni. Iar dacă nu o va face, nu este vina mea, nici a copiilor din arbitraj și nici a celor care îi contestă și o contestă.
E doar vina ei, pentru că i-a aruncat pe acești puștani direct în bătaia puștii, fără să parcurgă corect etapele evoluției. A mai forțat nota și atunci când i-a promovat în grup, de-a valma, fără să se poată roda lângă arbitri experimentați. Sunt de acord că se impune o schimbare de generații și la arbitri, însă ea trebuie făcută inteligent, adică în etape, pentru că acești copii nu sunt capabili în acest moment să se descurce singuri. M-aș bucura să nu am dreptate, iar Vlăduț Savu, Vlăduț Banu, Adrian Dumitru, Ionel Stoica sau Raluca Movileanu să ajungă să arbitreze meciuri din prima ligă, însă tare mi-e teamă să nu cedeze presiunii și să se lase mai repede decât speră șefa lor.
I-am mai reproșat ceva Petruței, anume că în calitate de președinte al CJA, continuă să arbitreze la județ. „Orice meci e binevenit pentru mine, nu contează la ce nivel se joacă”, sună deviza Petruței. Abia acum încep să înțeleg ce spune. Din câte îmi dau seama, mai sus de Liga a III-a văd că nu prea mai arbitrează în ultima perioadă. Noroc că e ecuson FIFA și că primește delegări la meciurile internaționale de fotbal feminin. Ei bine, ascensiunea ei s-a datorat într-o măsură și conjuncturii. A prins vremuri în care femeile arbitru au putut pătrunde mult mai ușor la nivel înalt decât bărbații. Acum s-au mai schimbat un pic lucrurile, nu degeaba și-ar fi dorit Petruța să fie bărbat. Mi-ar fi arătat ea mie!
P.S. I-am urat Petruței Iugulescu să meargă arbitrajul dâmbovițean precum paginile sportive ale cotidianului „Jurnal de Dâmbovița”!