24.05.2018 00:18

Partidul Național Liberal, partidul Unirii care a făcut România Mare și modernă

Partidul Național Liberal, partidul Unirii care a făcut România Mare și modernă
Galerie foto

Constituirea statului românesc a fost prima bătălie politică și diplomatică pe care prima generație de liberali a câștigat-o după revoluția de la 1848. Secolul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea românească momentul cuplării la spațiul cultural și politic al Europei Occidentale. Pentru tineri precum I. C. Brătianu, Dimitrie Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti etc., declanșarea revoluției de la 1848 reprezenta ocazia mult așteptată pentru afirmarea în spațiul românesc a unor valori precum libertate individuală, egalitatea în fața legii, garantarea proprietății, etc., principii și idei care făceau parte deja din vocabularul lor politic. Experiența acumulată după înfrângerea revoluției avea să-i determine pe cei mai mulți dintre ei să se angajeze într-o amplă acțiune de convingere a opiniei publice europene și a liderilor politici importanți cu privire la necesitatea și utilitatea, chiar și pentru interesele lor, a constituirii unui stat românesc unitar la nordul Dunării. Reușind să cointereseze în acest proiect național marile puteri, mai întâi în acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Principatelor Române și apoi în recunoașterea lui Carol de Hohenzollern ca monarh constituțional, liberalii și-au adjudecat statutul de întemeietori ai statului românesc modern unitar. Pentru liberali, reforma electorală, școlară și cea agrară reprezentau piese importante din angrenajul statului român modern pe care se angajau, începând chiar din 1859, să-l construiască împreună cu Al. I. Cuza, el însuși membru al familiei liberale. Evoluția ulterioară a statului român a fost expresia viziunii pe care liberalii o aveau asupra direcției ce trebuia urmată după 24 ianuarie 1859. Constituția de la 1866, recunoscută chiar și de către adversari ca fiind un act politic de esență liberală, consfințea în mod categoric principii ale unui stat modern pentru care Partidul Național Liberal luptă și în prezent: separarea puterilor, libertatea presei, garantarea proprietății etc. Învățând din lecția anilor petrecuți în opoziție (1868-1875), liberali aparținând mai multor curente de gândire și acțiune politică de nuanță liberală decideau la 24 mai 1875 formarea unei mari alianțe politice numită “Coaliția de la Mazar Pașa”, devenită nucleul viitorului Partid Național Liberal și creuzetul elaborării unei legislații modernizatoare nu doar a industriei românești, ci și a educației, agriculturii, transporturilor, etc. „Parteneriatul” instituit în timp între I.C. Brătianu și Carol I asigura României o lungă guvernare liberală (1876-1888) sub auspiciile căreia societatea românească dobândea tot mai mult profilul unei societăți moderne, pe numeroase paliere. Independența, proclamarea regatului și aderarea României la Tripla Alianță deveneau alte succese ale unui guvern care, sub bagheta lui I.C. Brătianu, punea cărămidă peste cărămidă în consolidarea unei Românii preocupată nu doar de modernizarea internă, dar și de poziția pe care o ocupa în planul relațiilor internaționale. Începutul secolului XX aducea pentru Partidul Național Liberal, dar și pentru societatea românească în ansamblul ei, noi provocări. În timp ce marile puteri dădeau semne că sunt tot mai nerăbdătoare, privind o nouă redesenare a hărții geopolitice a Europei, pentru români problema agrară, dar și cea a participării la viața politică a unui număr mai mare de cetățeni devin tot mai presante. Pentru gestionarea ambelor probleme, dar și o abordare pragmatică în politica externă era nevoie de curaj și determinare. Era de această dată rândul unei noi generații de liberali, grupată în jurul lui Ionel Brătianu, să-și asume ieșirea după doi ani de neutralitate dintr-o alianță care nu putea oferi garanții cu privire la îndeplinirea unui proiect precum era cel al unirii tuturor românilor într-un singur stat. Ionel Brătianu împreună cu regele Ferdinand de această dată, au înțeles rapid că eroismul soldaților de la Mărășești, Mărăști și Oituz putea fi răsplătit doar cu împroprietărirea pe noi terenuri agricole și obținerea dreptului de vot. Era vremea deciziilor cu gândul la viitorul țării, și nu la interesul politic personal. Lecțiile oferite de luptele politice anterioare aveau să-l ajute pe Ionel Brătianu ca prin negocierile purtate înainte de intrarea României în războiul din 1916 să genereze condițiile esențiale pentru realizarea Marii Uniri, prin recunoașterea de către Marile Puteri a dreptului istoric al românilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul și Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard. Dimpotrivă a fost expresia concretă a viziunii și tenacității unor lideri politici dedicați, care au înțeles foarte clar misiunea ce trebuiau să o ducă la îndeplinire. România anului 1918 devenise din proiect realitate, dintr-un deziderat un vis împlinit datorită loialității, curajului și iscusinței liberalilor români. Reluarea activității politice după 1990 a fost călăuzită de aceleași valori și principii reformatoare și modernizatoare pentru societatea românească, apărând în tumultoasa perioadă de tranziție valorile fundamentale ale națiunii române: libertatea individuală, dreptul la proprietate, libertatea economică, egalitatea în drepturi, separația puterilor în stat, economia de piață, etc. Este datoria actualei generații să păstreze idealurile fondatorilor Partidului Național Liberal, să le îmbogățească aducându-le în actualitate și să le transmită mai departe noilor generații, reafirmând atașamentul față de valorile patriotismului și față de o Românie care își respectă patrimoniul istoric și valorile tradiționale. Ținta liberalilor de astăzi este transformarea Partidul Național Liberal în cea mai puternică forță politică din România, motorul dezvoltării, progresului, modernizării și afirmării națiunii române în lume. La mulți ani, liberali! La mulți ani Partidului Național Liberal!