02.11.2018 00:19

"Moştenirea Văcăreştilor" şi renaşterea literară târgovişteană

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

Târgoviştea se poate mândri, pe drept cuvânt, cu două fapte de cultură remarcabile, pe lângă multe altele, dar cu acestea în mod deosebit: Festivalul-concurs Naţional al Romanţei „Crizantema de aur”, lansat în 1968 şi cu fratele ei literar, Festivalul-concurs de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, întâia sa ediţie având loc în toamna anului 1969. Două festivaluri care, după Al Doilea Război Mondial, într-un moment de respiro al socialismului românesc produs la evadarea din „obsedantul deceniu” bolşevic-stalinist, au declanşat cea de-a treia Renaştere culturală a Târgoviştei (să le amintim pe primele două: apariţia celei dintâi cărţi tipărite în spaţiul românesc la 1508 – „Liturghierul” lui Macarie; întemeierea limbii literare moderne româneşti la începutul secolului al XIX-lea - prin corifeii săi târgovişteni, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu şi Grigore Alexandrescu). Cea de-a treia Renaştere, este necesar a fi spus, s-a remarcat – coincidenţa fiind una fericită prin constructivitatea ei – prin două faste ipostaze: iniţierea celor două festivaluri şi apariţia marii „Şcoli de la Târgovişte” (de proză), avându-i în frunte pe Horia Mircea Simionescu şi Radu Petrescu. Cum, astăzi, începe a 50-a ediţie a „Moştenirii Văcăreştilor”, deci, cel mai longeviv festival literar românesc, este corect a preciza că n-a apărut din neant, ci în condiţii prielnice a preluat ştafeta unei alte manifestări culturale dâmboviţene, de la Pucioasa, Festivalul cenaclurilor literare „Primăvara albastră”, întrerupt în 1968 odată cu revenirea la împărţirea tradiţională teritorialadministrativă a ţării în judeţe. În 1969, aşadar, un grup de iniţiativă – şi este un noroc că, la o jumătate de veac, în viaţă sunt încă unii dintre cei ce l-au format, istoricii literari Ion Gavrilă, Victor Petrescu şi cel ce semnează acest editorial aniversar – a pus temeiul „Moştenirii Văcăreştilor” într-o toamnă romantică, iar de atunci şi până astăzi, festivalul a înfruntat vremea şi vremurile politice. Să precizăm, pentru memoria istoriei culturale, că în „planul de muncă” al Comitetului de Cultură şi Artă al raionului Târgovişte, pe anul 1968, s-a prevăzut organizarea unui festival de poezie patriotică interregional – conform limbajului oficial administrativ de atunci, ca o valorificare creatoare a marii „moşteniri a poeţilor Văcăreşti”. N-a fost să fie, din motivul mai înainte amintit. Dar, în 1969, iniţiatorii şi organizatorii aşa i-au zidit începutul, ca festival de poezie patriotică. Abia din 1971 când au fost acordate şi primele premii, l-au rezidit festivalconcurs de literatură. Acum, la o jumătate de veac de existenţă, Festivalul-concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, iată-l dăinuind. Pe drept cuvânt, este, şi să sperăm, fi-va, unul dintre eclatantele zăloguri ale Târgoviştei – o Cetate Eternă a Românităţii.