09.01.2019 00:16

Monument al eroilor, reamenajat la Gura Șuții

Monument al eroilor, reamenajat la Gura Șuții
Galerie foto

V.A.


Monumentul eroilor din Gura Șuții, județul Dâmbovița, a fost construit în 1950 și reamenajat la 2 august 2017, la inițiativa Asociației „Cultul Eroilor“, Filiala Dâmbovița, cu ocazia comemorării eroului local tanchist lt.col.p.m. Gheorghe Spirescu, dezvăluie prof. Cornel Mărculescu pe o pagină de socializare.

Născut în anul 1901 într-o familie cu șase copii, maiorul Gheorghe Spirescu a rămas orfan de tată încă de tânăr fiind nevoit să-și urmeze cursul vieții prin forțe proprii alegând cariera militară. Fiind un militar desăvârșit, a urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie de la Sibiu pe care a absolvito în 1921, după care a activat ca tânăr ofițer în mai multe unități, culminând prin a fi promovat în rândul cadrelor militare ale Liceului „Nicolae Filipescu“ de la Mănăstirea Dealu. Ulterior, devine ofițer de tancuri în cadrul Regimentului 1 Care de Luptă, fiind delegat alături de căpitanul Nicolae Mitu, să reprezinte armata română între anii 1936-1939 , în comisia de recepție a tancurilor ușoare Skoda R-2, fabricate în Cehoslovacia. Maiorul Gheorghe Spirescu a căzut la datorie în dimineața zilei de 18 august 1941, în jurul orei 4.25 dimineata, în atacul dat la Karpova. Despre acest tragic eveniment, aflăm detalii importante de la sg.mj. (r) Dumitru Vișan, originar tot din Gura Șuții, care în 1941 era caporal radiotelegrafist pe tancul comandantului batalionului II, maior Aurel Marinescu: „ În ajunul luptei de la Karpova, împrejurarea a făcut să aud câte ceva din convorbirea dintre domnul maior Spirescu cu domnul lt. col. Christache Iliescu, comandantul secund al Regimentului 1 Care de Luptă. Intensitatea pregătirii noastre de artilerie, începută cu mult timp înainte față de ora stabilită pentru atac, precum și gândurile la lupta ce urma să aibă loc, m-au ținut treaz toată noaptea de 17/18 august 1941 , când tancul domnului maior Spirescu, urmat de celelalte , a trecut pe lângă tancul nostru, am trăit un fior de emoție. Aproximativ către ora 5 dimineața, tancul său, cu turela deschisă, venea în mare viteză, pe mers înapoi. La punctul de comandă a oprit și din el a ieșit domnul locotenent Morărescu, șeful școlii noastre de rafiotelegrafiști, care era în echipajul tancului domnului maior Spirescu ca radiotelegrafist al comandantului de batalion. Vizibil emoționat, striga cu voce tare după ajutor. Domnul maior a ieșit pentru puțin timp din turela tancului cu bustul, pentru a vedea mai bine, cum sau desfășurat tancurile batalionului pentru atac și dacă sau îndreptat pe direcțiile stabilite de dânsul; a fost suficient ca să fie lovit de un glonte dum-dum tras de un lunetist inamic. Glontele a intrat pe la sprînceana ochiului stâng în calota craniană unde a făcut explozie. A apucat să exclame: „Ah, mă lovirăți ! „Maiorul Gheorghe Spirescu a fost înmormântat în cimitirul din Chișinău, împreună cu locotenenții Iancu Preda și Gheorghe Crânguș, căzuți la datorie în aceiași luptă de la Karpova. Ca semn de recunoștință, oficialitățile de atunci de la Chișinău au dat numele maiorului Gheorghe Spirescu unei străzi din capitala Basarabiei.