20.04.2018 01:09

Montaniarzii dâmboviţeni, expediţie pe cel mai lung traseu de via ferrata din România

Galerie foto

❚ Veteranii Ileana Bocanciu, Nicu Posta şi Ionel Glodeanu, alături de tinerii Adrian Opra şi Liliana ştefan, ultima aflându-se la prima tură de acest gen, au parcurs cu succes traseul lung de 700 de metri, denumit „Astragalus”, din Cheile şugăului- Munticelu

LIVIU DOBRE

La începutul primăverii lui 2017, Clubul Montan Român din Piatra Neamţ, coordonat de celebrul alpinist Constantin Lăcătuşu, având sprijinul societăţii Heidelberg Cement a amenajat în zona Rezervaţiei Cheile şugăului – Munticelu (judeţul Neamţ) mai multe trasee de escaladă tip „via ferrata” (asigurare cu cabluri şi mici trepte metalice), trasee de diverse lungimi şi grade de dificultate. Antrenându-se pentru viitoarele acţiuni externe ale anului 2018 (expediţie spre Grossglockner – Austria sau spre vârfuri ale Alpilor scandinavici), montaniarzii dâmboviţeni grupaţi în jurul Asociaţiei Chindia Jurasic Park au atacat, în cursul zilei de vineri, cel mai lung traseu din zonă, un traseu lung de 700 de metri (450 de metri urcare / 250 metri coborâre) şi o diferenţă de nivel de 285 de metri. Traseul principal are numele de „Astragalus” şi este dat de denumirea unei plante (Astragalus pseudopurpureus) – „cosajul bicăjean” sau „cosaciul lui Guşuleac”, plantă descoperită în 1933 de botanistul C. Guşuleac, plantă unică în Europa şi în lume. Echipa de bază, formată din Ileana Bocanciu, Nicu Posta şi Ionel Glodeanu, a fost completată de mai tinerii Adrian Oprea (cu o performanţă de 3600 m în Alpii austrieci) şi Liliana ştefan, aflată la prima tură de acest gen. Experienţa anterioară (trasee similare, chiar mai grele, parcurse pe Zugspitze – Germania, Triglav – Slovenia, Dolomiţi – Italia), dar şi echipamentul special au condus la reuşita acestei expediţii inedite. Ca localizare, traseul este în apropierea Cheilor Bicazului, una din frumuseţile naturale ale României. Chiar dacă pare departe, montaniarzii dâmboviţeni ajuns acolo în 4-5 ore, iar a doua zi, simbolurile Târgoviştei şi ale României au ajuns pe feţele calcaroase ale vârfului Turnu Mare (altitudine 1000 m).