24.03.2017 00:19

La înalta poartă Strasbourgheză

La înalta poartă Strasbourgheză
Galerie foto

GEORGE COANDĂ


Laura Codruța Kovesi a dat fuguța în Parlamentul European de la Strasbourg. Și știți de ce? Ca să dea cu pâra, precum țâncii de grădiniță, cum că ea și DNA – a, da, DNA e DNA, vă mai amintiți spusa ei, ca și cum instituția asta ar fi Dumnezeu și, ca atare, mucles – sunt obstrucționați de oameni politici, de parlamentari, ca și cum toți ar fi corupți înainte de a se dovedi că așa stau lucrurile. Doamna asta țâfnoasă, care spun mulți jurnaliști că a reintrodus poliția politică în România, simțindu-se cu musca pe bretonul ăla care-i flutură, s-a dus pe malul Rinului ca să acuze și în acest fel să se scuze că este nevoită să pună cătușe spre curiozitatea și deliciul presei. În schimb, n-a suflat nicio vorbuliță despre dosarele returnate de instanțe, despre procurorii, din stirpea lui Portocală, mistificatori de anchete, despre urmărirea unor oameni nevinovați numai pentru că nu sunt în grația unor puternici ai zilei, fie pe vremea lui Băsescu, fie pe asta a lui Iohannis, pe cinstite și democratic fiind pe contra. Călcând pe urmele procuroarei ceaușiste Monica Macovei și parcă molipsindu-se de sufletul ei otrăvit și antiromânesc, Codruța, de fapt, și-a turnat într-un mod urât patria la Strasbourg, ofuscată că s-ar putea să fie schimbată din fruntea DNA, ea însăși fiind băgată în malaxorul unei anchete din care s-ar putea să iasă sfâșiată rău. Hai, femeia lui Dumnezeu, ce-ți veni, ce neastâmpăr înfricoșat te îndeamnă să slobozești vorbe de ocară sub cupola Parlamentului European, mărturise ște-te, spune adevărul, ca să nu-ți rămână proptit ca un os în gât! Ăia de pe acolo să fii convinsă că nu te-au privit cu admirație că, reprezentând niște democrații mai acătării, și-au zis că ți-ai făcut țara de râs. Codruța, vorba românului, s-a dus la Strasbourg ca să fie drumul cu ea, să admire celebra catedrală din tot atât de celebrul oraș și să umble cu pâra, cu binecuvântarea noului său stăpân, sunt convins. Nu-i așa, „la donna e mobile”!