17.08.2017 00:06

Introspecţie în Liga a IV-a, înaintea startului în noul sezon

Galerie foto

* Surprinde negativ faptul că sunt doar două echipe din mediul urban, Petrolul Târgovişte şi Atletic Fieni. Este regretabil că Pucioasa şi Găeşti au dispărut din prima ligă judeţeană

* Este foarte important ca la finalul sezonului care începe acum, să avem o campioană judeţeană care să poată face pasul în Liga a III-a. Acesta trebuie să fie marele obiectiv al competiţiei

* Cu vreo două-trei excepţii, toate celelalte formaţii sunt capabile să ofere jocuri spectaculoase, dacă luăm în calcul experienţa acumulată de-a lungul anilor

* Să nu mai auzim de arbitri bătuţi, de fotbalişti-boxeri şi de toate cele care pătează cel mai frumos sport. Iar la finalul competiţiei să avem o campioană merituoasă

VASILE NEAGU

Aruncând o privire pe harta judeţului, putem spune că cele 18 echipe care compun Liga a IV-a dâmboviţeană, în acest nou sezon, sunt bine distribuite, de la Moroeni şi până la Brezoaele sau Coada Izvorului, ca să luăm cele mai lungi deplasări. Ca de obicei, zona de câmpie are cea mai mare densitate, 13 echipe. Partea de deal şi interferenţă are patru formaţii, iar zonei de munte îi rămâne solitară Bradul Moroeni. Despre această echipă, un simbol al Bucegilor... dâmboviţeni, am aflat, recent, că a împlinit 60 de ani de la înfiinţare. Îi urăm şi noi „La mulţi ani” şi succes în noul sezon!

Numai două echipe de oraş: Petrolul Târgovişte şi Atletic Fieni

Surprinde negativ faptul că sunt doar două echipe din mediul urban, Petrolul Târgovişte şi Atletic Fieni. Este regretabil că Pucioasa şi Găeşti au dispărut din prima ligă judeţeană. Dacă găeştenii au măcar o echipă în „Onoare”, Viitorul, pe stadionul de pe culmea Patranei fotbalul este în... staţiune! Dintre echipele noi surprinde însolita Olimpicii Ulmi, care a luat locul campioanei Dentaş Tărtăşeşti şi care vrea să-i calce pe urme! Bineînţeles că mai sunt şi altele cu gânduri de baraj pentru Liga a III-a, gen Gloria Corneşti. De fapt, cu vreo două-trei excepţii, toate celelalte formaţii sunt capabile să ofere jocuri spectaculoase, dacă luăm în calcul experienţa acumulată de-a lungul anilor.

Obiectiv: campioana judeţului să promoveze în Liga a III-a!

Problema, însă, e alta. În sezonul trecut am ratat barajul pentru o nouă promovare în eşalonul trei. Altădată, judeţul nostru avea cel puţin patru-cinci echipe în fosta Divizie C. Acum avem doar trei (şi eram la un „cui” să rămânem numai cu două). Este foarte important ca la finalul sezonului care începe acum, să avem o campioană judeţeană care să poată face pasul în Liga a III-a. Acesta trebuie să fie marele obiectiv al competiţiei. Conducătorii AJF Dâmboviţa, dacă tot nu vor să iasă la pensie şi să lase locul unor tineri mai însufleţiţi, cel puţin să coboare din minaretul în care s-au cocoţat şi unde nu se simte „miasma” competiţiei – atunci când apare (!). Şi, împreună cu conducătorii echipelor, să restabilească prestigiul pe care campionatul nostru judeţean de fotbal l-a avut în trecut, adică atunci când jumătate din Seria a VI-a a Diviziei C erau echipe dâmboviţene. Iar efectul se reflecta mai sus, la nivelul diviziilor superioare, unde aveam câte o echipă, Flacăra Moreni şi CS Târgovişte (sau invers).

Mai mult fair-play!

În ultimii ani, mai multe AJF-uri din Ardeal şi nordul Moldovei au angajat antrenori-selecţioneri care, după ce au urmărit zeci de meciuri din Liga a IV-a, au alcătuit selecţionate judeţene. Aceste echipe, care cuprind cei mai buni jucători din judeţ, susţin meciuri cu divizionarele locale din eşaloanele superioare şi devin frunizoare de talente pentru ele. Astfel de simbioze fac posibile descoperiri de reale talente, mai ales în mediul rural. Poate în noul campionat se va gândi cineva să copieze această metodă şi pe plaiurile dâmboviţene. Până atunci, când o selecţionată a judeţului nostru ar putea juca un „demonstrativ” cu Chindia, să urăm celor 18 echipe, la care ne-am referit până acum, mult succes în noul sezon! Să nu se uite că scopul competiţiei nu este o luptă oarbă pentru puncte, că jucătorii şi arbitrii nu trebuie să fie mizantropi unii faţă de ceilalţi, că ambiţiile unor patroni trebuie să fie, când le raportează la fotbal, pline de fair-play. Să nu mai auzim de arbitri bătuţi, de fotbalişti-boxeri (căci... serafimi nu le-ar sta bine!) şi de toate cele care pătează cel mai frumos sport. Iar la finalul competiţiei să avem o campioană merituoasă.