21.06.2016 00:19

Indiferenţa ucide

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

În sfârşit, a cincea zi după Scripturi, cum se zice în popor, dar a trecut mult mai mult timp de la invazia apelor furioase, care era cât pe-aci să înece România toată, şefii de la Cotroceni şi Palatul Victoria au avut o tresărire că ceva cumplit s-a petrecut în ţară.

Sau, cum tot poporul ar zice, s-au trezit la spartul târgului că au avut loc nişte inundaţii catastrofale care au năpădit nu numai amărâtele de sate ale patriei, aflate încă în Evul Mediu, ci şi mari oraşe, că viiturile ucigaşe au lăsat fără adăpost şi agoniseala de-o viaţă atâtea şi atâtea familii. Mai există o zicere populară adevărată: de foc mai poţi scăpa, dar de apă nu. Ţi-ai găsit însă cine să fi luat seama la asta pe la palatele Puterii! Erau inundaţiile în toi că şi herr Iohannis şi mesieur Cioloş zbârrr cu aeroplanul cu motor, iute-n zbor, au luat-o de zor prin alte zări ale planetei. Eu nu zic că era musai să se vâre-n cizme de cauciuc şi să se dea cu barca pneumatică pe la inundaţii, că doar avem autorităţi administrative în teritoriu, numai că în tot acest răstimp nu au scos un pâs pe la cele două palate. Şi când mă gândesc ce măsuri s-au luat fără zăbavă la inundaţiile din 70, în veacul trecut! Nu-mi mai storc pixul că se vor găsi unii să mă acuze de nostalgie. Aşadar, inundaţiile au lovit năpraznic România, pe la sate vorbesc babele pe la porţi că este blestemul nu ştiu cui. Apele, care asemenea unor bivoli negri au răvăşit ţara, sunt acum în retragere, şi preşedintele şi premierul, uite, de ochii lumii şi pentru „ridicatul moralului”, au dat ordin la subalterni să studieze problema.

Cu întârziere după Apocalipsă! Chestia cu „ridicarea moralului”, fie şi de ochii lumii, dragii moşului, ar fi trebuit s-o fi pus în funcţiune la timpul potrivit – mă rog, inundaţiile nu sunt potrivite niciodată – că acuşica nu mai ţine de cald amărăştenilor loviþi de furia apelor. De aici se vede cât vă doare – dacă v-o fi durând oareşcum – de neamul urgisit al românilor. N-ar fi mai bine să ne lăsaţi în amărăciunea noastră? Că vom găsi noi pe cineva să ne conducă mai bine şi fără… slugărnicie faţă de Bruxelles.