04.08.2020 00:09

George Preda rămâne un nume de referinţă al atletismului dâmboviţean

Galerie foto

❚ „Un atlet trebuie să aibă în primul rând talent… Apoi disponibilitate pentru sport, în general. În primă fază, copiii au venit să facă mişcare, să aibă condiţie fizică, să consume energie. Abia de la 17-18 ani putem vorbi de performanţă în adevăratul sens al cuvântului” ❚ „Acum zece ani am venit la atletism şi vă spun sincer că am făcut-o din curiozitate. Am început la mine, la Slănic Prahova, cu profesorul Gheorghe Muşat. Erau nişte selecţii, se duceau toţi copiii şi am zis să mă duc şi eu, să văd despre ce e vorba” ❚ „După opt luni, am ieşit campion naţional la juniori III, în proba de 3.000 de metri. Apoi, în 2007, am venit la CS Târgovişte. Nu înţelegeam eu prea multe, eram totuşi mic, dar aveam dorinţă de afirmare şi nu ţineam cont de nimic altceva. Am schimbat antrenorul, am început să lucrez cu Nicolae Guţoiu” ❚ „În 2009 am fost la opt secunde de baremul olimpic. Mi-am făcut speranţe, iniţial, pentru 2012, apoi 2016, crezând că voi progresa şi voi ajunge la timpul dorit. Nu s-a întâmplat asta, am stagnat, au fost şi nişte accidentări” ❚ „O altă pasiune este fotbalul, Rapidul. Am încercat şi eu când eram mic, dar nu aveam condiţii la Slănic. Sunt rapidist şi aş merge după ei şi în Liga a V-a. Am plâns pentru Rapid. Sunt unii care se schimbă, suporteri de rezultat. Eu nu mi-aş schimba niciodată echipa de suflet”

C.M.

Dublu campion naţional la 1.500 de metri (2009, 2010), George Preda a concurat, dar şi a antrenat la Clubul Sportiv Târgovişte. Între timp, a abandonat cariera sportivă, însă a lăsat în urma lui rezultate importante pentru atletismul dâmboviţean. „Îmi face plăcere să vorbesc despre George Preda. A avut norocul de a lucra cu antrenori foarte pricepuţi, atât la nivelul clubului, cât şi la loturile naţionale”, declara fostul director Ciprian Prisăcaru, pentru site-ul clubului, unde apare un interviu interesant cu unul dintre cei mai importanţi atleţi dâmboviţeni ai ultimului deceniu şi jumătate.

În 2014 a făcut pasul spre antrenorat

Rep.: George, ai încercat şi ca antrenor la CS Târgovişte, cum a fost?

- Am făcut acest pas în decembrie 2014. Am antrenat copii, începători. E bine, ce să zic. Le-am spus copiilor să iubească atletismul, să aibă putere de sacrificiu, să renunţe la unele lucruri şi să facă sport, că e foarte important.

Rep.: Ce calităţi ar trebui să aibă un viitor atlet?

- În primul rând talent… Apoi disponibilitate pentru sport, în general. Eu am avut copii mici, de clasa a doua sau a treia. În primă fază, ei au venit să facă mişcare, să aibă condiţie fizică, să consume energie. Abia de la 17-18 ani putem vorbi de performanţă în adevăratul sens al cuvântului.

Rep.: Când ai început atletismul? Şi unde?

- Acum zece ani am venit la atletism şi vă spun sincer că am făcut-o din curiozitate. Am început la mine, la Slănic Prahova, cu profesorul Gheorghe Muşat. Erau nişte selecţii, se duceau toţi copiii şi am zis să mă duc şi eu, să văd despre ce e vorba.

Cel mai important rezultat, titlul din 2009

Rep.: Primele rezultate notabile?

- După opt luni, am ieşit campion naţional la juniori III, în proba de 3.000 de metri. Apoi, în 2007, am venit la CS Târgovişte. La acea vreme era director Laurenţiu Popescu. Nu înţelegeam eu prea multe, eram totuşi mic, dar aveam dorinţă de afirmare şi nu ţineam cont de nimic altceva. Am schimbat antrenorul, am început să lucrez cu Nicolae Guţoiu

Rep…Şi au venit titlurile la 1.500 de metri, probă care a devenit preferata ta.

- Într-adevăr, în 2009, pe stadionul Dinamo, şi în 2010, în sala din complexul Lia Manoliu, am ieşit campion al României la 1.500 metri. Cel mai important rezultat de pe plan naţional cred că e titlul din 2009. A fost primul meu titlu. În 2010 am fost la Mondialele din Canada. La 8 secunde de baremul olimpic

Rep.: Un obiectiv pe care nu l-ai atins e participarea la Jocurile Olimpice.

- Aşa este. În 2009 am fost la opt secunde de barem. Mi-am făcut speranţe, iniţial, pentru 2012, apoi 2016, crezând că voi progresa şi voi ajunge la timpul dorit. Nu s-a întâmplat asta, am stagnat, au fost şi nişte accidentări. E un capitol mai trist pentru mine.

Rep.: Altă pasiune în afară de atletism?

- Fotbalul… Rapidul. Am încercat şi eu când eram mic, dar nu aveam condiţii la Slănic. Sunt rapidist şi aş merge după ei şi în Liga a V-a. Am plâns pentru Rapid. Sunt unii care se schimbă, suporteri de rezultat. Eu nu mi-aş schimba niciodată echipa de suflet.