13.05.2022 00:14
Duminica vindecării slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda
Galerie foto
Din Sfânta Evanghelie rânduită în această a patra duminică după Paști, Duminica Vindecării slăbănogului de la Scăldătoarea Vitezda, aflăm că în vechiul Ierusalim din vremea Mântuitorului se găsea un așezământ pentru cei bolnavi, pentru cei suferinzi; dar nu unul spitalicesc, ci unul al puterii lui Dumnezeu. Aflăm din paginile Sf. Scripturi că aici se afla o „scăldătoare”, un bazin cu apă, o apă obișnuită, însă din când în când, prin voia lui Dumnezeu, un Înger al Domnului venea și tulbura apa și din apă obișnuită devenea o apă neobișnuită, tămăduitoare. În acel moment, cel care reușea să intre primul în această apă mișcată de înger, se făcea sănătos indiferent de suferința pe care o avea.
Printre mulțimea de bolnavi ce se afla aici, era și un bărbat care aștepta de 38 de ani ca să se vindece. Acesta era paralitic, nu putea să umble. Mântuitorul Hristos intră la un moment în această scăldătoare ce avea cinci izvoare, merge printre suferinzii ce se aflau aici și se oprește în fața acestui bărbat și îi pune următoarea întrebare: „Vrei să te faci sănătos?” Iar bărbatul Îi răspunde: „Vreau, Doamne, cum să nu vreau… de aceea sunt aici. Dar am totuși o problemă. Sunt singur… nu am pe nimeni care să mă arunce în apă atunci când îngerul Domnului tulbură apa”.
Un alt amănunt pe care îl mai aflăm din această Evanghelie este faptul că minunea aceasta cu vindecarea slăbănogului de la Vitezda s-a petrecut în zi de sâmbătă. Și știm cu toți că evreii, după legea lor, nu aveau voie să facă niciun fel de lucrare și nici măcar să umble cu o sarcină, o povară în spate. Cărturarii și preoții îl mustră pe acest paralitic atunci când îl văd că umblă cu patul, cu acea targă pe care zăcuse atâta amar de timp. Dar el le spune că cel care m-a vindecat mi-a zis să-mi iau patul și să merg la casa mea. – Dar cine te-a vindecat?
Cel vindecat nu a știut să răspundă cine l-a însănătoșit pentru că Iisus îndată ce l-a vindecat s-a strecurat printre mulțime și a plecat. Puțin mai târziu Hristos îl întâlnește la Templu pe fostul paralitic, pe semne că venise să mulțumească lui Dumnezeu, și îi spune Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu-ți fie ceva mai rău! Acum află și el că Iisus fusese cel care îl vindecase. Acum el mărturisește solemn, în fața tuturor că Hristos Iisus a fost cel care l-a vindecat, depunând mărturie peste vremi și vremi despre bunătatea nemărginită a Mântuitorului.
Noi, creștinii suntem datori să stăm în permanentă stare de veghe pentru că nu știm „nici clipa, nici ceasul când va veni Fiul Omului”. Așa cum omul nu cunoaște vremea când va părăsi această lume, tot așa noi ca omenire nu știm clipa când va avea loc Parusia, clipa când vom învia. Și pentru una și pentru alta, bunul creștin trebuie să fie pregătit, să stea drept, în stare de veghe, de rugăciune și mai ales în stare de nădejde.
Pr. Șerban Marian – Parohia Ungureni, Protoieria Târgoviște Nord