05.10.2022 00:20

De unde ne luăm energia? (II)

Galerie foto

Geopolitica este cea mai importantă în jocul unei crize de energie. Să nu uităm însă ceva, criza gazului de azi este asemanătoare cu cea a țițeiului din anii`70, când Arabia Saudită a oprit exportul spre Europa. La începutul lunii octombrie 1973, Siria și Egiptul, sprijinite de alte state arabe, au lansat un atac surpriză asupra Israelului, declanșând astfel cel de-al patrulea conflict arabo-israelian, numit și războiul de Yom Kippur. Statele Unite ale Americii au reacționat și astfel pe 12 octombrie președintele Richard Nixon a autorizat Operațiunea Nickel Grass, prin care SUA acorda ajutor militar și umanitar Israelului prin transporturi aeriene.

De aici a plecat criză de acum 40 de ani… Deși conflictul arabo-israelian s-a încheiat pe 26 octombrie 1973, în luna decembrie, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol a continuat cu măsurile de ripostă, impunând embargo total în Statele Unite, în Olanda și în Danemarca și mărind prețul petrolului cu încă 130%. În cele din urmă, prețul a ajuns să fie de patru ori mai mare decât la începutul anului, crescând de la trei la 12 dolari per baril, ceea ce a provocat o adevărată criză la nivel global.

În America cozile de la benzinării erau uriașe, iar programul de funcționare al stațiilor de alimentare era restricționat la aproximativ două ore, un singur client neputând alimenta în valoare mai mare de trei dolari. Embargoul împotriva SUA a fost ridicat în martie 1974, după ce Secretarul de Stat Henry Kissinger a negociat cu succes un acord între Siria și Israel.

Criza petrolului declanșată în octombrie 1973 a reprezentat o lecție esențială pentru americani și europeni în ceea ce privește independența energetică, urmată de adoptarea unor măsuri importante.

Dan Luca