07.08.2020 00:19

Dâmbovița, spre care perspective?

Dâmbovița, spre care perspective?
Galerie foto

GEORGE COANDĂ


Care va fi viitorul Târgoviștei și al județului Dâmbovița? Iată o întrebare care, de bună seamă, mă frământă nu numai pe mine, dar și pe mulți dintre conjudețenii mei, și, cu deosebire, pe cei tineri care vor să-și împlinească destinul aici, căci nu toți simt impulsul de a-și lua lumea-n cap, căutându-și un trai mai ferice cine știe pe unde, amăgiți de „miraculosul Occident”. Dar tot distrugându-se, la comenzi perverse tocmai din acel Occident, obiectiv industrial după obiectiv industrial, unele de garantată performanță, dispărând, astfel, un număr impresionant de locuri de muncă, și la Târgoviște, și la Moreni, și la Pucioasa, și mă refer la platformele industriale ale acestora, ce poți răspunde la întrebarea de la începutul acestui editorial? Sunt sigur că unii, fie bolnavi de oportunism găunos, fie cu gândire superfluă, fie ca „să fie în trend” cu vremurile și care să peroreze pe ideea aia tembelă a lui Petre Roman cum că „industria românească e un morman de fier vechi”, ori și pe una tâmpită de-a binelea, dom’le, nu ne trebuie industrie că, românii, nu sunt capabili de performanțe industriale. E drept că mai sunt câteva urme de industrie, și pe la Târgoviște, și pe la Moreni și Titu, și pe la Găești, și că niște turci au construit un pui al „Arcticului” la Ulmi, dar toate astea sunt frecții la un picior de lemn. Nu aș merge cu gândul acuzator până la palatele Cotroceni și Victoria că ăia de pe acolo, azi sunt mâine nu-s, iar marile trădări ale neamului românesc acolo s-au pus la cale, dar îi acuz pe toți cei care s-au perindat/ se perindă acum în fruntea administrațiilor publice, indiferent de culoarea politică, și care cerându-ne votul ne-au/ ne păcălesc cu un cinism sinistru, și care n-au avut și nici nu au interesul să se bată pentru reindustrializarea județului, lăsându-l să se ducă pe „apa Sâmbetei”. Iar – ca să dau un exemplu de necontestat – că a dispărut marea platformă industrială a Târgoviștei îi doare-n cot. Chiar unii au pus umărul ca să dispară. Nu știu cum de nu le crapă obrazul de rușine.