26.01.2021 00:19

Cu spaima de Trump, Inauguration Day (II)

Cu spaima de Trump, Inauguration Day (II)
Galerie foto

GEORGE COANDĂ


A, da! Era să uit. Totuși ceva s-a schimbat în protocol. Fostul president of USA, Donald Trump, foc de ofuscat, n-a luat parte, refugiindu-se în somptuosul său resort de la Mara- Lago, Florida. Inamicii său l-au acuzat că n-a știut să piardă și că a incitat la răscoală. Ei, bine, pe chestia asta va mai curge multă apă pe Potomac (pentru habarniști; ăsta este fluviul care curge prin Washington). Oricum, la plecarea de pe baza aeriană Andrews, nu oricum, ci cu Air Force One, în discursul de adio, unul în stilul său egocentric și triumfalist, încercândul și emoția, dar deloc conflictual, a ținut să-și exprime ardentul său patriotism care i-a scos din țâțâni pe mogulii New World Order: „Avem cea mai grozavă țară din lume”. De fapt, esența trumpismului regăsită și în credo-ul său filosofic: „America first!” Nu credeți că este de luat în seamă? OK. Și noi, ca, de altminteri întreaga omenire, am stat cu ochii lipiți de televizor, urmărind momentul istoric al Jurământului prezidențial. Am fost, deci, martori la Inauguration Day. Faimoasa Lady Gaga a dat glas în stilul ei exotic și, totodată, impresionant, Hymn of United States, și, surpriză, tot pe-atât de faimoasa Jennifer Lopez a interpretat o odă închinată Americii și Libertății care ar fi trebuit să fi fost imnul acestei superputeri, și atmosfera la Capitoliu și în Washington n-a mai fost bântuită de spaima trumpistă, de încrâncenarea stării de asediu, Inauguration Day reintrând în normalitatea ceremonialului de un firesc democratic. America și-a venit în fire. Și acum câteva idei din cuvântarea „America Union” care, surprinzător, nu sunt departe nici de filosofia politică a lui Donald Trump, însă mai coerent spuse. De pildă: patriotismul american întemeiat pe puterea Constituției și a Națiunii; „povestea Americii nu depinde de unii dintre noi, ci de toți” (parcă l-am auzit pe John Fitzgerald Kendy cu o exprimare asemănătoare); fără unitate nu există națiune, ci furie, haos; Istoria, Credința și Rațiunea, iată adevărata Cale; lupta cu provocările de azi și de mâine în numele păcii, progresului și securității; America va fi cea care va conduce în lume pentru a o face mai bună. Very nice, nimic de zis. Și dacă este să credem în această filosofie prezidențială, mai este Biden – cum afirmă unii – un agent al globalizării? Rămâne de văzut. Și cam se știe că liderii supremi de la Casa Albă, „cei mai puternici oameni de pe planetă” zice-se, nu sunt chiar de capul lor, leadership-urile corporatismului multinațional și oculta masonică dictându-le pe unde să calce și cum să calce, apropo de „adevărata Cale”. Tocmai de aceea în ce fel America va face lumea mai bună? Am, totuși, o speranță, Joe Biden cunoscând destul de realist meleagul mioritic, dacă este să dau crezare opiniei pe care, public, a rostito cândva: „Nu pot să-mi imaginez o Europă întreagă, liberă și sigură fără o ROMÂNIE UNITĂ, INDEPENDENTĂ ȘI PUTERNICĂ” (majuscularea noastră). M-aș bucura, forever, să nu-și schimbe părerea, pentru că, în clipa asta, nu-mi este deloc clar de care parte este, a suveranismului național sau a globalizării distrugătoare de națiuni. Dar vom vedea. Căci, discursurile de Inauguration Day sunt frumoase, patriotice, pentru auzul și emoția americanilor. Așadar, God bless America! De ce nu și God bless România?