29.08.2016 00:09

Cu nume și fără nume

Cu nume și fără nume
Galerie foto

COSTIN MIHAI


Am câștigat toate procesele în care am fost implicat ca jurnalist, pentru că am respectat niște reguli. Am folosit nume doar atunci când am avut argumente puternice și le-am evitat acolo unde am simțit că textul meu poate deveni vulnerabil.

Uneori am fost sigur pe informație, doar că riscam să nu o pot proba, așa că am ales să rămân precaut. Tocmai de aceea nu am folosit nume atunci când am povestit întâmplarea de la CSM Târgoviște, unde am descoperit la ceas de seară persoane străine navigând pe computerele instituției. Acolo mai era și un oficial al clubului, însă nu voi spune nici acum mai multe, pentru că eu eram unul, iar ei trei. Adică dezavantaj eu. Cei din club și din Primărie au aflat rapid despre cine este vorba și au demarat o mică investigație. Ei bine, cel care își făcea de treabă pe unul din calculatoarele clubului ar fi un impresar, iarăși nu dau nume.

Atenție, omul era conectat la computerul CSM și nu la „jucăria” proprie, așa cum aud că se încearcă o apărare. Dacă un club sportiv, mai ales de nivelul și cu profilul public al CSM Târgoviște, permite unui agent de jucătoare să-i răsfoiască fișierele, atunci e o problemă uriașă. Care impresar, aud că ar fi lansat după câteva zile informații jurnaliștilor, doar că nu prea s-ar potrivi. Nu știu acum dacă omul a livrat marfă stricată în mod intenționat sau dacă așa a primit-o. În schimb, aflu că CSM Târgoviște nu ar fi semnat niciun contract cu trei jucătoare din America (Whtington, Reed și Jones) și nici că noul antrenor Cătălin Tănase și-ar fi pus semnătura pe vreunul. Și dacă ar fi făcut-o, documentele nu au nicio valoare, pentru că acesta nu deține încă o calitate oficială la CSM. Haideți să vă spun eu ce semnături ar trebui să apară în acest moment pe un asemenea contract, pentru a avea veridicitate. A președintelui de club, în acest caz Adrian Pătrașcu, a directorului economic, a responsabilului de secție, plus două vize, una juridică, de la o casă de avocatură, apoi un CFP (Control Financiar Preventiv) de la Primărie. Cum asemenea semnături nu există, drafturile despre care se scrie sunt egale cu zero. Chiar și eu am scris că s-a ajuns la înțelegeri cu trei americance, doar că nu am insistat, cunoscând că ele au existat doar la nivel verbal. Așa, informații aș mai avea destule, exclusivități, doar că risc să scriu fără să pot proba.

Îl cunosc binișor pe Cătălin Tănase, un tip orgolios, care ține foarte mult la imaginea și la munca lui. Mai știu că a câștigat deja un proces de presă și mi-e greu să cred că nu va reacționa în instanță după acuzațiile uluitoare care i s-au adus public. Dacă semnătura omului nu apare pe acele documente, repet, oricum nu ar avea nicio greutate, atunci are șanse mari să mai câștige un meci prin tribunale cu jurnaliștii. Spun sincer că nu aș vrea să se ajungă până acolo, însă nici în pielea lui Tănase nu aș vrea să fiu după ce s-a scris despre el. Revin de unde am pornit. Dacă nu sunt sigur pe informație în cazuri de o asemenea gravitate, eu nu risc să o trimit spre publicare, mai ales fără o confirmare și din alte surse. Știu că mulți îmi vânează greșelile în presa scrisă, dar și la emisiunea pe care o moderez la o televiziune locală, pentru a mă târâ din nou prin tribunale. Și nu e deloc plăcut să ajungi pe acolo. Altfel, nu-l apăr pe Cătălin Tănase, însă nici nu-l condamn dacă nu a ofertat jucătoare ce au transmis categoric că nu vor să lucreze la Târgoviște decât cu anumiți conducători, după ce unul și-a înaintat demisia. De când pun sportivele asemenea condiții la CSM?