12.04.2018 01:19

CRIMA ÎNTR-O SOCIETATE SCHIZOFRENIZATĂ

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

Cândva am mai opinat despre violenţa care a cuprins în varii forme societatea românească. O societate aflată, fără niciun dubiu, într-o profundă debusolare. Crima a devenit aproape un fapt obişnuit. Şi asta pentru că aflăm în fiecare zi că, pe stradă, în magazine, în şcoli, în familie, criminalii îşi fac de cap, majoritatea deliberându-şi actul sangvinar. Deunăzi, un descreierat şi-a ucis cu sânge rece, pricina fiind halucinantă, soţia şi cei doi copii. Arestat fiind, nu-şi regretă abominabilul gest. Da, halucinantă este motivaţia: a vrut să le ofere alor săi un loc mai fericit… în moarte. Aproape că nu ştii ce să spui, scapă înţelegerii raţionale o asemenea stare de nebunie, pentru că altfel nu poţi socoti ce l-a apucat pe acel om, de altminteri instruit şi cu o meserie onorabilă. Ca atare, cu atât mai mult este de neînţeles ceea ce a săvârşit acest om. Nu sunt nici psiholog şi nici psihiatru. Dar am în spate o îndelungată carieră de jurnalist care m-a pus în diferite situaţii, într-un fel îngăduindu-mi să cunosc cât de cât firea omenească. Şi iată, îmi dau seama că, în această Românie răvăşită, întoarsă cu fundu-n sus de un capitalism odios, mai am încă de învăţat în a cunoaşte această fiinţă omenească. Dar, hai să nu ne pitim după aparenţe. Pentru că şi despre asta este vorba. Societatea românească oare nu are nicio vină? Ba are din plin. Aşa cum este societatea, aşa sunt şi indivizii care o alcătuiesc. O societate bolnavă naşte monştri. Şi atâta vreme cât sistemul de educaţie este în haos şi economia naţională nu oferă siguranţa garantată a locului de muncă, indivizii cu un psihic labil, şi nu numai ei, unele cazuri suferind de anumite frustrări, se alienează şi îşi găsesc refugiul fie într-un misticism schizofrenic, fie în halucinaţia drogatului, fie în furia declanşată de neputinţa de a se „acomoda” cu o societate haotică, ajungând, astfel, la actul dement al crimei. E corect să vedem toate motivaţiile care duc la asasinatul devenit, în România zilelor noastre, un fapt obişnuit, dar, în fapt, de un tragism împotriva voinţei lui Dumnezeu.