04.12.2018 00:19

Centenarul vrajbei noastre…

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

…s-a întâmplat să fie, tot acest an, care ar fi trebuit să fie unul de bine pentru toţi românii. A fost să fie, din păcate, unul al urii înfiorătoare. Şi a culminat cu şedinţa solemnă de miercuri, 28 noiembrie a.c., a Camerelor reunite ale Parlamentului Patriei. M-am uitat cu atenţie mărită, am ascultat tot cu mare luare aminte discursurile slobozite sub cupola acestui forum naţional şi, sincer, mi-a venit să arunc pe fereastră televizorul. M-am gândit, însă, că n-are nicio vină, că ăia care apar pe sticlă sunt irevocabil mari vinovaţi şi absurzi manipulatori ai opiniei publice. Şi ştiu, ca bătrân jurnalist, că am dreptate. Herr Iohannis a pus gaz pe focul dezbinării, aşa că încercarea de a drege busuiocul la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, la protocolul oficial aniversar, n-a salvat obrazul preşedintelui. Iar şi mai dihai dezbinarea şi ura au culminat chiar pe 1 decembrie, la Centenarul Marii Uniri, chiar dacă pe podiumul de la Arcul de Triumf, conducerea superioară a statului a fost aliniată, de ochii lumii, umăr lângă umăr: Klaus Werner Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea, s-a răzgândit în ultima clipă, a dat fuga la paradă şi bine a făcut, şi Viorica Dăncilă. Deci, au tremurat împreună pe un ger de crăpau pietrele, dar măcar au salvat aparenţele. Atât şi nimic mai mult. Pentru că, dup-aia, s-au răzleţit pe unde au apucat, herr Klaus la Alba-Iulia, oricum, acolo trebuia să se deplaseze, dar şi ăilalţi şi ailaltă ar fi fost de bun simţ să fie prezenţi în Cetatea Marii Uniri. N-a fost să fie – doamna premier la Focşani, Călin şi Liviu nu mă îndoiesc, s-au dus fix la domiciliu, aşezându-se înfriguraţi la gura sobei. Au jucat, cum zis-am, aparenţa împăcării. Câţiva haştagişti tefelişti, anemici, au dat cu huo de-a surda paradele, şi de la Bucureşti, şi de la Alba-Iulia, şi de la Focşani, alea televizate integral au luat maul suflării româneşti – tot o aparenţă, din păcate – dar halucinanta vrajbă, patologică, a „soţietăţii” noastre continuă. Mă doare inima s-o spun: da, a fost Centenarul unei nenorocite vrajbe.