23.05.2020 00:06
Brandul de media sau chiar mai mult?
Galerie foto
DAN LUCA
Activând în domeniul comunicării, cercetarea asupra evoluției presei europene m-a fascinat de ani de zile. Am considerat că este bine să ne exprimăm gândurile deschis, iar articolele precum ″Presa viitorului″ (din PR Romania) sau ″Jurnalistul Twitter și finanțarea sa″ au avut un impact plăcut la timpul lor.
De câteva săptămâni, în calitate de vicepreședinte al Grupului EURACTIV, îmi axez activitatea și pe aducerea inovației practice în media europeană. Acum o lună explicam prin intermediul Ziarului Financiar cum COVID-19 are un impact enorm și asupra afacerilor din domeniul presei. Era chiar o intrebare despre cum va primi piața organizarea de evenimente media virtuale; având în vedere că organizarea de conferințe media este un segment profitabil.
În numite sectoare, criza Corona va produce o adevărată nebuloasă. Statele europene vor interveni la greu, naționalizând parțial anumite companii strategice, așa cum s-a întâmplat cu sectorul bancar după criza financiară din 2008. E posibil să asistăm la anumite consolidări la nivel european – ideea cu campionii industriali europeni de care ziceam anul trecut -, în domeniul aviatic, dar – de ce nu – și în cel al construcțiilor de mașini.
Sectorul media este însă unul special, iar naționalizarea sau consolidarea nu sunt preconizate. Zic asta fiindcă segmentarea presei europene e asociată cu limba și cultura țării respective, dar și având în vedere că segmental media este prea integrat în sistemul politic național, presa fiind un jucator activ în spațiul public național. Deși avem instituții europene e greu să preconizam o întărire a sferei publice europene după criză, deci presa nu va avea șanse mari să se federalizeze.
Să nu uităm că însuși definiția presei evoluează pe zi ce trece, iar mulți prevăd că de fapt în 2035 platformele tehnologice vor înghiți media. O dezbatere importantă, mai ales că aceste corporații dispun de lichidități enorme, depășing cu mult chiar și bugetele televiziunilor de succes.
Care este soluția pentru presa europeană? E în direcția diversificării, utilizând brandul de presă. Așa cum am precizat, trecerea la organizarea de evenimente este deja de notorietate, doar la EURACTIV organizăm aproximativ 100 de conferințe pe an.
Dacă privim mediul universitar, acesta a înțeles diversificarea ca sursă de venit și existență. În 2008 prezentam cum e structurat bugetul instituțiilor de învățământ, care pe lângă componenta educațională mai abordează și trainingul, cercetarea și consultanța.
Presa s-a mișcat bine, absorbind tehnologia internetului în pozitionare. Acum 3 ani am fost invitat de către Asociația Băncilor Europene la “Innovation Conference” (Gearing up for digitisation – Adapting Retail Banking to the Digital Age) să prezint adaptarea presei la mediul online, un domeniul în care băncile făceau pași modești la acea dată.
Ce ne va rezerva viitorul? Depinde în mare parte de fiecare brand de presa în a re-evalua ecosistemul în care își derulează activitatea și cum, prin intermediul unor parteneriate strategice, va ″împinge″ eventual brandul de presă spre alte sectoare.