12.07.2019 00:20

Biserica Târgului, din inima orașului Târgoviște

Biserica Târgului, din inima orașului Târgoviște
Galerie foto

ȘTEFAN KHALIL


Chiar în inima centrului vechi al fostei Cetăți de Scaun, unde și astăzi mai vedem câteva clădiri care păstrează fața de odinioară a orașului, regăsind câteva case negustore ști, așadar pe una dintre străduțele înguste se află și Biserica Târgului. Aceasta poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iar aici este amintit și numele ctitorilor ei ce au ridicat lăcașul de cult undeva prin secolul al XVIII-lea. Înainte ca aceasta să fie ridicată, spre sfârșitul domniei lui Matei Basarab, pe locul în care se găsește astăzi Biserica Târgului, se afla o altă ctitorie, probabil din veacul anterior, dar starea sa era una deplorabilă, fiind măcinată de vremuri - ,,niște ziduri surpate’’– după cum este regăsit într-un pomelnic ce a fost scris în anul 1823 de epitropul Ioan Tănătescu, care reprezintă un document extrem de important în ceea ce privește trecutul și tradiția bisericii Târgului. Aceasta a preluat o parte din datele vechii pisanii ce a fost zugrăvită inițial pe peretele estic al pronaosului, dar din păcate, astăzi pisania a dispărut. În toamna anului 1972, după mai multe investigații și săpături făcute de arheologi, existența primei biserici a fost confirmată. Tot atunci, în naosul bisericii au fost scoase la lumină resturile unui cuptor de olar, care data încă din prima jumătate a secolului al XV-lea. În ciuda faptului că vechiul lăcaș de cult se afla într-o stare precară, aproape în ruine putem spune, biserica a continuat să funcționeze și la câțiva ani ,,după un anume Radu - iuzbaș de fustaș”, comandant al unui grup de soldați din garda personală a domnului, înarmați cu toiege) – își înmormântează aici doi coconi, „pristăviți” (morți) de tineri, pe Oprea, și apoi și pe Paraschiva”. Arhitectura pe care o vedem astăzi a fost ridicată ,,de iznovă”, adică ,,de nou”, cu finanțare de la Udriște Năsturel, boier de samă al țării, cărturar, cumnatul și sfetnicul apropiat al lui Matei Basarab. Lucrările de construcție ale bisericii au fost sub supravegherea pomenitului Radu, ce i-a fost încredințată de Udriște. Lucrările au fost terminate la 2 martie 1645, iar, pentru un moment, biserica a rămas pentru o scurtă perioadă nezugrăvită, a fost sfințită, potrivit tradiției, de însuși patriarhul Antiohiei, Macarie, ce se afla cu suita sa la Târgoviște, ca oaspete a lui Matei Basarab. Undeva la sfârșitul secolului al XVII-lea sau poate chiar la începutul veacului următor,, jupăn Dinu Bogasieru, tatăl Voineștilor”, după cum este amintit în pomelnic, alături de soția sa, Ilinca, au zugrăvit biserica, tâmpla, ce astăzi nu mai este regăsită. Ceva timp mai târziu, în anul 1787, biserica s-a deteriorat foarte rău, astfel că negustorii Dimitrie Bogasieru și Mira Grecu au realizat amândoi advonul și au șindrilitși au zugrăvit tinda. În următoarele două decenii, au fost consemnate doar mici reparații, mai ales la acoperiș, care, fiind din șindrilă, se dovedea mai puțin rezistent la intemperii, care se strica destul de des. În anul 1821, când Tudor Vladimirescu și-a găsit sfârșitul, trupele otomane au pătruns în Târgoviște în urmărirea lui Ipsilanti, ce-și stabilise cartierul general aici, în casele ispravnicului de Dâmbovița, Geartoglu. În urma luptei în care eteriștii sunt învinși în bătălia de la Nucet, unde mănăstirea fusese fortificată, acestea se retrag, lăsând orașul armatelor turcești, ce au fost conduse de Chehia bei, unde a ajuns aici la 29 mai. În acea perioadă au loc numeroase jafuri, distrugeri și omoruri. Una dintre puținele biserici ce au scăpat de furia turcilor a fost Biserica Târgului și asta datorită faptului că un anume Alexe a avut o intervenție energică. Pe parcursul secolului XIX, biserica a fost îngrijită de târgovișteni, în această perioadă având loc și câteva reparații și îmbunătățiri. În anul 1825, datorită eforturilor mari ale enoriașilor, dar și a epitropului Ioniță Tănăsescu, „s-a făcut podul femeilor și s-a lărgit biserica și s-a făcut și dușumea de scânduri jos, s-au făcut și jețuri noi”. Alte modificări au fost realizate la 1830 și la 1875, în momentul în care au fost zidite golurile pridvorului. Cutremurul de la 1940 a făcut mari pagube pentru Biserica Târgului. A picat turla cea mare de deasupra naosului, dar a fost reconstruită cu ocazia lucrărilor de consolidare de la 1941, până la 6 septembrie 1943. Tot atunci a fost înlăturată turla cea mică din lemn, ce a fost acoperită cu tablă, care se afla deasupra pronaosului în locul celorlalte două, originare, ce au fost distruse probabil în 1821. În perioada anilor 1972-1976, a fost efectuată o amplă restaurare generală a bisericii, după un proiect inițiat de arhitectul Constantin Moisescu, iar biserica a primit aspectul pe care îl vedem și astăzi. După un an, în 1977, Biserica Târgului a fost redată cultului și a funcționat neîntrerupt până astăzi. Între anii 2012-2017, a fost restaurată și consolidată biserica, s-a refăcut acoperișul, iar curtea bisericii a fost refăcută și sistematizată. La fel, gardul sfântului locaș a fost refăcut. Aceste lucrări au fost realizate cu ajutorul Ministerului Culturii (prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului) și al Primăriei Municipiului Târgoviște.