05.07.2019 00:20

Biserica Stolnicul, ctitorită de Constantin Cantacuzino

Biserica Stolnicul, ctitorită de Constantin Cantacuzino
Galerie foto

ȘTEFAN KHALIL


Astăzi vom trece prin paginile de istorie ale lăcașului de cult Stolnicul, ce a fost ctitorit de Constantin Cantacuzino Stolnicul, alături de soția sa, Safta Buhuș, care le-a servit drept biserică de curte, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Undeva la începutul secolului al XIII-lea, în locul unde astăzi este așezată Biserica Stolnicul, pe atunci se regăsea o biserică din lemn ce a fost ridicată de Udrea Brătescu, strămoșul scriitorului Ioan-Alexandru Brătescu- Voinești. Așa cum este regăsit în pisanie, la începuturile sale, Biserica Stolnicul avea două hramuri: Adormirea Maicii Domnului și Sf. Ștefan, cel din urmă era sfântul cu numele fiului lor, din acest motiv cei doi ctitori voiau să cinstească numele pe care copilul lor îl purta, iar aceasta a ajuns și domn al țării Românește, dar pentru o perioadă de timp foarte scurtă, (1714-1716). Potrivit dovezilor găsite de arheologi, lăcașul de cult a mai purtat și hramul Sf. Ilie, patron al breslei tăbăcarilor și cojocarilor, care își aveau mahalaua în imediata apropiere, către sud de-a lungul Uliței tabacilor (azi strada Cpt. Andreescu). În istoria sa, așezământul a suferit multe transformări, iar forma sa inițială a fost schimbată radical. În 1854, a fost reparată la inițiativa lui Răducanu V. Dudău, care a acoperit toate cheltuielile și a fost reprezentant al târgoviștenilor în divanul Adhoc. Lăcașul de cult a suferit din nou alte transformări, acest lucru întâmplându-se 30 de ani mai târziu, adică în anul 1882, când edificiului i s-au adăugat cele două abside laterale ale bisericii sprijinite în ax de câte un contrafort. După care ferestrele au fost mărite, pardoseala a fost refăcută, iar iconostasul a fost înlocuit. Biserica Stolnicul a rezistat anilor și a trecut din nou printr-un amplu proces de reabilitare. În 1925 a fost reabilitată, interiorul a fost pictat integral, meșter zugrav fiind Pavel Ionescu, din Râncaciov-Dâmbovița. Ultima oară când au fost făcute modificări masive asupra edificiului, a fost în 1942, când au fost reparate și înlăturate efectele devastatorului cutremur din noiembrie 1940.