16.11.2009 23:51

American Comittee Against Corruption (ACAC) a publicat recent cartea

Cartea „Băsescu – ruşinea României” urmăreşte cursul flotei române şti comerciale şi de pescuit oceanic într-o mare de corupţie, dispărând, în final, în propriul „triunghi al Bermudelor”. Afacerea a fost numită „cel mai grav caz de corupţie” din istoria României. Documentarea amănunţită cuprinde o serie de informaţii, de la reportaje media ample până la acţiuni în justiţie. Este povestea a aproape 40 de ani de corupţie, înşelăciune, nepotism şi fraudă de modă veche. Este avansarea lui Traian Băsescu, de la un marinar de rând, la căpitan de vas, în timpul regimului comunist, cu un posibil ocol prin securitate, şi apoi la funcţiile de primar al Bucureştiului, ministru al transporturilor şi, în ultimă fază, preşedintele României. „Traian Băsescu a afişat o aproape dispreţuitoare indiferenţă pentru lege şi o continuă înclinaţie pentru abuz de putere”. Cartea conţine de asemenea revelaţii şi întrebări despre recordul şi performanţa marinarului care a devenit preşedinte.

❚Dosarul „Flota” este numele celui mai mare scandal postdecembrist din România, avându-l pe Traian Băsescu în epicentru. Pe atunci ministru al transporturilor, Traian Băsescu era cel mai vizat dintre cele 80 de persoane acuzate într-o investigaţie, lansată nu de adversarii săi politici, ci chiar de colegii săi din Partidul Democrat. Acuzaţia este că, în calitate de ministru al transporturilor, a aprobat în 1991 vânzarea a 16 vapoare ale firmei de stat PETROMIN către firma norvegiană KLAVENESS „pentru 1 USD bucata”, aşa cum se arată într-un reportaj din „Financiarul” – o publicaţie de business din România.

❚PETROMIN, având 80 de vase de mare tonaj, a dat la scurt timp faliment, din cauza managementului defectuos. Un număr de vase, valorând zeci de milioane de dolari, au fost ipotecate pentru sume mari, ajungând apoi să fie vândute pentru 1 USD bucata, iar altele au fost sechestrate în porturi străine pentru a acoperi datorii neplătite. PETROMIN a rămas fără nici un vas, dar cu 20 milioane de USD datorie către o bancă din Oslo.

❚Colapsul companiei şi dispariţia vaselor s-au produs pe tura lui Traian Băsescu, care deţinea nu numai funcţia de ministru al transporturilor, ci şi de director interimar al PETROMIN, ridicând semne de întrebare asupra unui conflict de interese. Direcţia Generală de Stat pentru Control Financiar a estimat că paguba pentru managementul defectuos al companiei PETROMIN, în perioada 1991-1999, se ridică la o sumă de peste 150 milioane de dolari.

❚Procurorii, încercând să dezlege misterul deciziilor stupide cu potenţial de criminalitate economică, l-au acuzat pe Traian Băsescu de abuz în tranzacţia din 1996, dar acuzaţiile au fost retrase din lipsă de probe; o nouă investigaţie a avut loc în 2004, realizată de o comisie parlamentară.

❚ Investigaţia Comisiei Parlamentare asupra scandalului a produs un raport de 700 de pagini. Comisia, alcătuită din 13 membri ai Parlamentului proveniţi din aproape toate partidele, „a ajuns la concluzia că preşedintele Băsescu a încălcat aproape fiecare prevedere constituţională posibilă”, după cum spune cartea, şi „l-a acuzat de nu mai puţin de 19 încălcări serioase ale legii fundamentale”. Cu toate acestea, cazul a fost întrerupt din cauza imunităţii prezidenţiale. Traian Băsescu va putea fi tras la răspundere pentru dispariţia a aproape 300 de nave, în afara cazului în care va fi reales preşedinte al României.

❚În decembrie 1989, România avea 286 de nave în bună stare de navigabilitate în flota sa maritimă comercială, incluzând aproape 190 de nave în condiţie bună sau chiar excelentă, aflată pe locul 9 în lume la categoria „flote comerciale”. Guvernul post-revoluţionar le-a divizat în 3 întreprinderi: NAVROM, ROMLINE şi PETROMIN, toate „scufundându-se” ulterior, în timp ce navele lor au ajuns pe mâini străine.

❚Băsescu, în calitate de ministru al transporturilor, a semnat în 1991 o scrisoare de intenţie împreună cu reprezentanţi ai PETROMIN şi KLAVENESS pentru stabilirea unei societăţi mixte româno-norvegiene, cu baza în Liberia, societate denumită PETROKLAV, avându-l pe Traian Băsescu în funcţia de director. Noua companie PETROKLAV s-a mutat, după scurt timp, din Liberia în Bahamas. Afacerea a fost construită în jurul a 16 nave române şti, dintre care 15 nave urmau să intre într-un proces de îmbunătăţire tehnologică. Firma KLAVENESS trebuia să managerieze compania PETROKLAV. Navele au constituit garanţie suplimentară pentru împrumuturile, în valoare totală de 109 milioane de dolari, acordate de o bancă din Oslo pentru finanţarea îmbunătăţirilor tehnologice. Până în 1999, toate cele 16 nave ale României au fost vândute pentru a plăti împrumutul. Astfel, 10 nave au fost vândute cu preţ redus, iar celelalte 6 au fost sechestrate şi apoi vândute.

❚Procurorii afirmă că Băsescu a încuviinţat toate aceste tranzacţii, fără să fi obţinut aprobarea Guvernului României, după cum prevede legea (scrie în ziarul „Financiarul”). Mai mult, conform „Financiarul”, PETROMIN nu a primit nici 1 USD din milioanele împrumutate pentru îmbunătăţirea flotei, pe durata celor 8 ani.

❚Cartea „Băsescu – Ruşinea României” pune nişte întrebări critice: cine a fost responsabil pentru pierderea flotei marine comerciale a României şi împovărarea ţării cu o grămadă de datorii în străinătate? Unde sunt în acest moment navele şi cum au ajuns cele mai bune dintre ele în mâinile unor politicieni de vârf ai României şi cine a profitat?

❚Flota de pescuit a României a avut o soartă similară. Navele Companiei Române de Pescuit Oceanic (companie care a fost privatizată şi vândută unor magnaţi greci) erau implicate în activităţi de contrabandă, după cum scrie în „Financiarul”. În data de 17 octombrie 2007, ziarul „Cotidianul” a denumit Dosarul „Flota” „cel mai grav caz de corupţie din istoria României”. „A pocnit ca un balon de săpun” mulţumită unui inginer electronist şi unui contabil care au scormonit adânc prin cele 192 de volume şi aproape 50.000 de pagini ale Dosarului „Flota”. Aceştia au reuşit să arate că vânzarea celor 15 nave comerciale ale PETROMIN au costat statul peste 300 milioane de dolari, deşi contabilitatea creativă a PETROMIN le-a catalogat ca neavând nici o valoare, luând în considerare ipotecile şi uzura navelor.

❚O figură cheie în scandal a fost Călin Marinescu, un director al PETROMIN, care a continuat să lucreze pentru Traian Băsescu în Ministerul Transporturilor, după cum se arată în „Cotidianul”, care mai scrie că „societatea mixtă PETROKLAV a fost astfel jefuită şi a servit ca paravan pentru a ascunde faptul că întreaga plată a managementului a fost încasată doar de firma-partener norvegiană, iar aceasta plătea, în consecinţă, salarii uriaşe directorilor proaspeţi numiţi, Traian Băsescu şi Virgil Toanchină”. Marinescu este denumit „omul lui Băsescu”.

❚De-a lungul carierei lui Traian Băsescu, au fost ridicate semne de întrebare despre legăturile acestuia cu serviciul de securitate al dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu şi despre rolul pe care acest fapt l-a jucat în ascensiunea meteorică a lui Traian Băsescu de la un marinar de rând la cel mai tânăr căpitan de vas şi apoi lider politic. Aceste legături sunt desigur misterioase, mai multe surse citate în cartea „Băsescu – Ruşinea României” sugerează că viteza ascensiunii sale şi natura sarcinilor primite reflectă influenţa pe care serviciul secret de informaţii a exercitat-o pentru a-l ridica pe unul dintre favoriţii săi.

❚Potrivit site-ului allexperts.com, Băsescu a fost în repetate rânduri acuzat de implicare în infama Securitate a regimului comunist, deşi nici o dovadă concretă nu a fost prezentată vreodată.

❚Unii dintre partenerii apropiaţi lui Băsescu, din timpul zilelor sale de marinar şi până astăzi, sunt foşti sau actuali ofiţeri de securitate şi mulţi dintre ei au deţinut posturi cheie în guvern.

❚„Jurnalul Naţional”, în data de 30 ianuarie 2008, dedică „fostului marinar” un reportaj în care scrie că „Traian Băsescu a fost numit căpitan de vas de PCR, cu binecuvântarea serviciului secret de securitate, fără să fi avut experienţa necesară”. Căpitanii, după cum se spune, aveau nevoie de acceptul securităţii pentru a pleca din ţară. Acea lipsă de experienţă poate să fi cauzat un incendiu în portul francez Rouen, incendiu care a provenit de la nava „Argeş”, aflată sub comanda lui Traian Băsescu, care a pârjolit alte 37 de nave, conform anchetelor publicate de „Jurnalul Naţional”.

Nota redacţiei: Într-un comunicat de presă remis Agenţiei Reuters, pe fluxul dedicat anunţurilor plătite (pentru care agenţia nu-şi asumă responsabilitatea), a fost prezentată cartea „Băsescu: The Shame of Romania” („Băsescu – Ruşinea României”) – afacerea flota.
Cartea a fost scrisă sub pseudonim, aşa cum precizează comunicatul, pentru a fi protejate sursele scriitorului, precum şi securitatea acestuia.
Comunicatul mai arată că scriitorul este un observator vechi al scenei româneşti, precum şi faptul că a studiat rapoarte media şi investigaţii parlamentare pentru a scrie despre cel mai mare caz de corupţie din România.
Redacţia noastră nu comentează în nici un fel această apariţie care, evident, se circumscrie campaniei anti-Băsescu. Textul pe care îl citiţi astăzi este o traducere după prezentarea acestei cărţi, primită aseară la redacţie, prin Poşta Română, direct de la Comitetul American Împotriva Corupţiei (American Comittee Against Corruption) din SUA.

Mâine: Vom spicui din prezentarea oficială a cărţii „Băsescu – Ruşinea României”, primită prin corespondenţă din SUA la redacţie. Vom citi din cazurile aflate în aceste zile în dezbatere publică: afacerile lui Omar Hayssam, afacerile Elenei Băsescu, afacerile Ioanei Băsescu, afacerile lui Mircea Băsescu ş.a.

 

 

---