12.10.2016 00:25

Agricultorii dâmboviţeni calamitaţi vor fi ajutaţi

❚ Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa salută preocuparea ministrului Agriculturii de a acorda despăgubiri agricultorilor afectaţi de fenomenele meteorologice nefavorabile din acest an ❚ În urma inventarierii, la nivelul judeţului Dâmboviţa s-a constat este vorba de 19.857,5 ha terenuri agricole cu un grad de afectare cuprins între 50 – 60% din 33 de localităţi, culturile distruse fiind cele de porumb, mei, sorg, floarea soarelui, legume, plante furajere, lucernă, soia, sfeclă de zahăr, mazăre, fasole şi cartofi ❚ „Eu sper ca toţi primarii să fie conştienţi de nevoia de a inventaria culturile agricole afectate şi sper ca ministrul Agriculturii să se ţină de cuvânt şi oamenii să primească un sprijin financiar”, a fost remarca preşedintelui CJD, Adrian Ţuţuianu

VIOLETA STANCIU,

CORVIN DUMITRICĂ

 

---

 

Preşedintele CJD, Adrian Ţuţuianu salută preocuparea ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, de a acorda despăgubiri agricultorilor afectaţi de fenomenele meteorologice nefavorabile din acest an! De departe seceta pedologică este cea care a produs cele mai multe pagube agricultorilor autohtoni! În urma inventarierii efectuate, la nivelul judeţului Dâmboviţa, s-a constat că peste 33 de localităţi au fost calamitate într-o mai mare sau mai mică măsură. Este vorba de 19.857,5 ha terenuri agricole cu un grad de afectare cuprins între 50 – 60%, culturile distruse fiind cele de porumb, mei, sorg, floarea soarelui, legume, plante furajere, lucernă, soia, sfeclă de zahăr, mazăre, fasole şi cartofi.

„Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu este preocupat de efectele create de secetă şi de îngheţ şi promite celor afectaţi despăgubiri. La momentul acesta am inventariat în judeţ suprafeţele agricole afectate de secetă, în anul 2016. Localităţile în care s-au făcut asemenea constatări – prin Camera Agricolă şi Direcţia Agricolă Dâmboviţa (care încă nu au fuzionat) sunt – Finta, Morteni, Răscăieţi, Produleşti, Vişina, Ulieşti, Şelaru, Raciu, Cornăţelu, Gura Şuţii, Petreşti, Găeşti, Mogoşani, Rădeşti, Crângurile, Butimanu, Gura Ocniţei, Dragodana, Bucşani, Dobra, Văcăreşti, Corbii Mari, Băleni, Mătăsaru, Ulmi, Costeşti Vale, Răcari, Crevedia, Ciocăneşti, Titu, Bilciureşti, Comişani, Potlogi. Eu sper ca toţi primarii să fie conştienţi de nevoia de a inventaria culturile agricole afectate şi sper ca ministrul agriculturii să se ţină de cuvânt şi oamenii să primească un sprijin financiar”, a punctat preşedintele CJD, Adrian Ţuţuianu.

Legumicultorii din Cartierul Matei Voievod se plâng…

Şansa agricultorilor din Cartierul Matei Voievod sunt persoanele în căutare de produse naturale. Anii trecuţi, la început de toamnă, cea mai mare problemă a agricultorilor era reprezentată de hoţii care îi lăsau cu câmpurile goale, dar anul acesta produsele stricate sunt motivul principal de supărare. Recolta de acum este mai slabă cantitativ şi calitativ decât cea de anul trecut. Ţăranii au cules produse cu probleme şi spun că nu îşi recuperează banii investiţi. Oamenii au sperat toată vara că vor veni precipitaţii, dar ploile acide, venite într-un târziu, au distrus legumele de pe câmp, iar agricultorii au aruncat jumătate din producţie. Ulterior, temperaturile scăzute au stricat tot ce mai rămăsese, astfel că legumele nu sunt bune nici ca hrană pentru animalele din gospodărie. Din păcate, nici irigaţiile nu au reprezentat o variantă de ajutor pentru legumicultorii din Cartierul Matei Voievod. În zonă nu există puţuri, iar canalele pe care în alţi ani le foloseau pentru a aduce apă la culturi sunt acum secate. În loc să ajungă în pieţe, o mare parte dintre produse au fost aruncate la gunoi, jumătate din producţia de ceapă a rămas pe câmp. În ceea ce priveşte culturile de cartofi, producţia este destul de bună, dar nici aici situaţia nu este mulţumitoare, tuberculii nu s-au dezvoltat, sunt foarte mici şi de slabă calitate.

● „Sunt legumicultor de când mă ştiu. Am moştenit această ocupaţie de la părinţi, bunici, dar o asemenea situaţie nu am mai întâlnit. Au mai fost ani cu producţie mică, dar anul acesta este unul fără precedent. A fost un an foarte secetos, nu am avut de unde să luam apă să irigăm şi s-a ajuns în situaţia asta. Nu recuperăm nici 30 la sută din legume.”

● „O situaţie foarte grea. Am cheltuit bani mulţi, iar acum nu o să mai recuperăm mare lucru. Sunt multe culturi compromise în totalitate. Nici nu ştiu ce o să mai reuşim să mai recoltăm. Varza este compromisă în totalitate, ardeii la fel. Erau culturi de la care speram să mai scoatem şi noi câte un ban. S-a ales praful de tot.”

● „Nu am avut apă să irigăm. Avem aici un canal prin care curge apa şi de care ne foloseam, dar a fost secat. Nu sunt puţuri în zonă şi nu avem cu ce să irigăm. Dacă irigam poate mai salvam câte ceva.”

● „Pentru mulţi legumicultori acesta a fost ultimul an când au mai cultivat ceva. Din câte am mai vorbit cu vecinii, vă spun sincer că de anul viitor foarte mulţi v-or renunţa să mai cultive. Nu se mai merită. Nici atunci când este producţie nu este profit prea mare, acum nici atât. Este foarte greu. Am îmbătrânit, tinerii nu mai cultivă. E greu.”

Anul acesta a fost un an foarte greu pentru legumicultorii din Cartierul Matei Voievod, iar oamenii spun că mulţi dintre ei nu vor mai cultiva nimic în 2017.

---