17.11.2017 00:19

“Norul nuclear” şi secretomania românească

Galerie foto

GEORGE COANDĂ

În primăvara lui 1986, atunci când centrala atomică de la Cernobâl a sărit în aer, parcă premonitoriu anunţând dezintegrarea „lagărului socialist” şi a URSS însăşi, Nicolae Ceauşescu n-a făcut niciun secret din acest fatidic şi letal accident nuclear. Ba s-au şi luat nişte măsuri de protecţie a populaţiei ţării. Îmi aduc perfect aminte că ni s-au dat şi nişte pastiluţe care să ne ferească de contaminare atomică. De atunci şi până astăzi au trecut 31 de ani, „lagărul socialist” şi URSS devenind amintiri ale istoriei; se zice că, trăind într-o autentică democraţie capitalistă, totul este transparent şi la bună vedere. Dar peste timp ne-am prins că suntem aiuriţi cu democratice „fete morgane”. Şi un exemplu concludent are loc chiar acum. De o bună şi îngrijorătoare bucată de vreme, un „nor nuclear”, pare-se mai periculos decât cel de la Cernobâl, ţiuie deasupra Europei, afectând cu deosebire, după spusele unor specialişti, şi România. Dar, până acum, de atâta amar de timp, guvernările au tăcut mâlc, aşijderea Palatul Cotroceni – şi cu siguranţă că au ştiut -, băgând informaţiile sub preşul unei secretomanii imbecile, iar de măsuri de protecţie, măcar atâtea câte a luat Ceauşescu, nici vorbă. Unii specialişti, cred că speriaţi de norul ăla blestemat de litiu, element atomic extrem de mortal, şi de nu ştiu câţi bechtereli pe metru pătrat care au infestat aurul, văzând că, la înalt nivel oficial, nimeni nu dă semne de îngrijorare, au luat de la sine hotărârea de a pune opinia publică, populaţia ţării, în gardă: „Norul nuclear” încă se roteşte deasupra României. Şi unul dintre efectele grave afectează cardiacii şi fertilitatea umană. Şi nu numai. Secretul învăluie şi locul unde s-a produs „accidentul nuclear” şi la care centrală atomo-electrică, instalaţie militară sau orice altceva folosind energia atomică. Când, în Statele Unite ale Americii, a făcut „poc” o centrală atomo-electrică, Washington-ul s-a făcut că habar n-are. Să se fi întâmplat „accidentul” tot pe la americani? Poate pe la ruşi, că-s mai pe aproape? Şi de ce românii, cei mai afectaţi, trebuie să nu fi ştiut la timp? Păi, nu suntem trăitori într-o democraţie... transparentă şi umană? Ori nu? Până când vom afla, „norul nuclear” al incertitudinii e deasupra capetelor noastre!