07.08.2018 00:19

Șanţul şi Valul Cetăţii, sub "asaltul" gunoaielor

Galerie foto

*Deși Primăria a reuşit să-l reabiliteze şi igienizeze, Şanţul şi Valul Cetăţii a redevenit raiul gunoaielor, precum resturi menajere, pet-uri, fragmente din demolări de construcţii şi pavaje

*Monumentul istoric datează de la jumătatea sec. al XVII-lea, din timpul domniei voievodului Matei Basarab, care a avut reşedinţa domnească la Târgovişte, capitala pe atunci a Țării Românești

PETRE DRĂGUȚOIU

Şanţul şi Valul Cetăţii, monument istoric din Târgoviște pe care conducerea Primăriei a reuşit să-l reabiliteze şi igienizeze, se află, din păcate, sub „asaltul” gunoaielor, precum resturi menajere, pet-uri, fragmente din demolări de construcţii şi pavaje etc.

Șansa de a avea un asemenea monument istoric, care poate fi amenajat ca o oază de vegetaţie, un plămân viu al oraşului, pe un parcurs care traversează municipiul, este o raritate naţională şi o readucem iar în prim-planul conducerii Primăriei şi al opiniei publice. Şi, evident, şi în atenţia unor instituţii abilitate, precum Garda Judeţeană de Mediu şi Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică.

Istoricul monumentului

Şanţul şi Valul Cetăţii, cu denumirea completă, datează de la jumătatea sec. al XVII-lea, din timpul domniei voievodului Matei Basarab, care a avut reşedinţa domnească şi capitala la Târgovişte. Acesta a realizat şi o parte foarte importantă a Palatului de la „Curtea Domnească” Târgoviște, inclusiv o parte din zidurile de incintă, a făcut prima baie cu abur prin olane de ceramică şi este pictat printre ctitori în pronaosul Bisericii Mari Domneşti „Adormirea Maicii Domnului”.

A fost nevoit, odată cu perfecţionarea armelor de foc de mare putere în secolul al XVII-lea, să construiască, pentru apărarea Capitalei Țării Românești, Şanţul şi Valul Cetăţii, primul adânc de 3 metri şi umplut cu apă, cel de-al doilea, dublându-l spre interior, de dimensiuni asemănătoare, pentru deplasarea carelor de luptă şi ale soldaţilor.

Construcţia, de o mare originalitate şi unicitate, care folosea formele de relief, apăra oraşul în laţurile de nord, vest şi sud, cea din est fiind apărată natural de lunca râului Ialomiţa.