19.04.2019 00:19

10 previziuni non-conformiste pentru anul politic 2019

10 previziuni non-conformiste pentru anul politic 2019
Galerie foto

Dan Luca


Vom asista la surprize enorme în anul politic 2019. Să ne uităm la actualitatea politică prin diferite obiective, care cu siguranță nu se încadrează în categoria „politically correct” (corect din punct de vedere politic). Am lansat 10 subiecte, folosind întrebări pertinente:

1. Venezuela. Este aceasta criza perfectă pentru ca președintele SUA să câștige alegerile din toamna viitoare? Totul este posibil, deoarece același scenariu a fost testat acum 16 ani, când președintele George W. Bush a forțat invazia în Irak și apoi a fost reales. Nu cred în spontaneitate, deoarece anul trecut Columbia a devenit singurul partener global pentru NATO în America Latină și acum țara găzduiește mii de soldați americani pe teritoriul său ...

2. Angela Merkel. Nimeni nu pune la îndoială sprijinul cancelarului german pentru proiectul european. Ea este cu siguranță un pro-european convins... În 2019 redefinim Viitorul Europei și o Uniune Europeană din 2040 are nevoie de idei mari (viziune) și de lideri reali pentru a comunica aceste idei. Vă puteți imagina puterea UE cu Angela Merkel în calitate de președinte al Comisiei Europene (Consiliului European)?

3. Franța. De ce două țări ale UE semnează un nou tratat, numit Tratatul de la Aachen? Franța are nevoie de Germania și Germania are nevoie de Franța. Din punct de vedere politic, dar mai ales economic. Numai stând împreună poate industria franceză să se refacă, iar campionatul european (industrial) este mănușa perfectă pentru Emmanuel Macron, sub o mare presiune internă. Și Franța poate prelua conducerea apărării europene după plecarea britanică...

4. Siemens-Alstom. Chiar credeți că aceste companii lansează o procedură fără să știe despre dreptul concurenței în UE? Este, de fapt, un caz-test al proiectului economic european. Nu putem crea campioni industriali la nivelul UE din cauza legilor concurenței, dar, în același timp, companiile europene sunt prea mici pentru a concura cu americanii, chinezii sau chiar japonezii. Este o prioritate ca, în următorii cinci ani, abordarea să se schimbe, respectând în același timp IMM-urile.

5. Brexit. Cine câștigă, pe termen mediu, din ieșirea Marii Britanii din UE? Nu mă refer la următorii 5-10 ani, deoarece procedura de divorț este, în mod normal, întotdeauna dureroasă pentru ambele părți. Cu toate acestea, fără britanici, Uniunea Europeană poate trece la următoarea fază a integrării europene. Mă refer aici la bugetul comun pentru euro, impozitarea comună, armata europeană sau politica externă coordonată... pentru a reaminti doar câteva puncte sensibile.

6. UE cu două viteze. Nu este încă clar care este delimitarea dintre țările din zona euro (Euroland) și cele care nu au adoptat moneda unică europeană? Să așteptăm și să vedem ce se întâmplă în continuare... Bugetul pentru euro devine nucleul dur al țărilor europene care decid, iar restul este periferia.

7. Rusia. Încă mai credem în conceptul Europei de la Atlantic până la Urali, prezentat de generalul Charles de Gaulle după cel de-al Doilea Război Mondial? Este clar că nu este vorba despre intrarea Rusiei în UE. Țara nu o dorește, deoarece, așa cum au spus liderii de la Moscova în anii 1990, „suntem prea mari pentru a intra într-o structură atât de mică, luăm harta lumii și vedem realitatea“. Nu înseamnă că nu există punți pentru o cooperare strategică. Germania are nevoie de gaze naturale, pe care rușii le posedă abundent, iar rușii au nevoie de tehnologie și expertiză, pe care Germania le are din plin. De ce nu recunoaștem deschis realitatea, după cum a prezentat-o fostul cancelar german Schroeder: Pentru ca Europa să poată supraviețui politic între superputeri precum SUA și China, are nevoie de potențialul Rusiei. Avem nevoie de piața acestei țări și, mai presus de toate, de resursele ei“.

8. Mișcări apolitice. Ce este încă apolitic într-o lume globalizată și super-tehnologizată, cum ar fi UE? Apariția unor grupuri apolitice în spațiul public, dar cu un impact politic imens, conduce agenda publică în unele țări europene. Este greu să combați cetățeni care nu sunt înscriși în politică, elevi de liceu sau chiar tineri în general. Acum 6 luni am avut scenarii legate de o eventuală macronizare a Parlamentului European, iar mișcarea „Vestele galbene“ vine de asemenea din Franța. Este o revoluție? Este răzbunarea lui Melanchon pentru alegerile prezidențiale din 2017? În același context, ne putem uita la protestul elevilor de liceu din Bruxelles. Ei promiteau o mișcare săptămânală în stradă pentru a salva planeta, protestând deschis împotriva unei clase politice belgiene inerte... Îmi amintesc cu mare simpatie eforturile tinerilor britanici care voiau să împiedice Brexit. A fost păcat că impactul nu a fost acela pe care l-au dorit, dar aceste exteriorizări contează.

9. Deputați europeni în veste de culoare galbenă. Ce poate aduce reuniunea recentă a vicepremierului italian cu „Vestele galbene“ de la Paris? În practică, un lider al mișcării franceze se găsește pe un loc eligibil pe lista alegerilor europene a Mișcării de 5 stele. Aceeași procedură a fost testată de FIDESZ (Ungaria) împreună cu europarlamentarul Tokes (România) în 2014.

10. Piețele financiare. Contextul alegerilor europene din mai 2019 va pune pe foc piețele financiare? În opinia experților din Londra, alegerile pentru PE sunt puternic monitorizate. Pentru prima dată este menționată o legătură clară între componența următorului Parlament European și Piața. Un scenariu catastrofal este încă posibil pentru UE, iar lumea finanțelor este curioasă dacă pro-europenii vor câștiga alegerile europene...