GEORGE COANDĂ

Duminică, 11 iulie 2021, pe vipie, în Basarabia (Republica Moldova) au avut loc alegeri anticipate. Un vot crucial într-un teritoriu statal minuscul pe harta Europei, dar care este o miză extrem de importantă în jocurile geopolitice dintre vestul euroatlantic şi estul euroasiatic. În acest orizont Federaţia Rusă bagă cu obstinaţie băţul „imperiului rănit” prin gardul UE/NATO care, tot cu obstinaţie, îşi agită o invincibilitate infatuată. Un vot crucial, da, şi o victorie istorică proeuropeană a Partidului Acţiune şi Solidaritate al preşedintelui Maia Sandu al Republicii Moldova. În fond, o victorie românească pe un pământ care, istoriceşte, este proprietate a poporului român, o victorie care deschide o amplă perspectivă de afirmare a Basarabiei şi, de ce nu, poate retrezi speranţa Reunirii cu Patria Mamă România. Obţinând electoral peste 50 la sută, partidul Maiei Sandu şi-a adjudecat o poziţie confortabilă în băncile Parlamentului Republicii Moldova şi, ca atare, are datoria de a vindeca atâtea răni deschise produse de guvernările comuniste aservite Kremlinului şi de a milita pentru o integrare rapidă în UE şi NATO, operaţiune geopolitică pe care trebuie s-o înţeleagă cu celeritate şi Bruxelles-ul. Altminteri, labele ursului moscovit, cu toată victoria istorică din 11 iunie, vor strânge letal gâtul Basarabiei. Or, României, ca soră mai mare a Basarabiei, îi revine rolul principal de a determina Bruxelles-ul să declanşeze – momentul fiind favorabil ca urmare a victoriei Maiei Sandu din 11 iunie – procesul de integrare a Republicii Moldova în UE, indiferent de câte ricanări şi strâmbe vor fi urlate (ameninţări cu măsuri represive) şi vor fi folosite (provocări economice şi militare) de Moscova, care pe mâna Blocului socialiştilor (Igor Dodon) şi comuniştilor (Vladimir Voronin) a pierdut lamentabil în pofida bănetului băgat electoral în acest Bloc şi de propaganda furioasă antieuropeană şi antiromânească. (va urma)